Putin se declară convins că va aduce pace în estul Ucrainei. El afirmă că „tragedia din Donbas” a impus Kremlinul să demareze acțiunile militare în țara vecină.

Declarațiile au fost făcute de președintele rus în cadrul unui eveniment public, informează TASS. Șeful de la Kremlin consideră că armata sa va ajunge la momentul când în regiunile separatiste viața „se va normaliza”.

„Din păcate, în Lugansk s-au schimbat multe timp de opt ani. Dar s-au schimbat spre rău și continuă bombardamentele, atacurile de artilerie, acțiunile militare. Și oamenilor le era greu. Altfel este viața în Crimeea și Sevastopol, evident. Dar tragedia care s-a produs la Donbas practic ne-a impus Rusia să începem operațiunea militară specială, despre care știu toți. Sigur, oamenilor le era foarte greu. Scopul este, în primul rând să ajutăm oamenii din Donbas, oamenii noștri”, a declarat Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inițial, pretextul Kremlinul pentru invadarea Ucrainei era demilitarizarea și denazificarea. Ministrul de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, susținea că Rusia cere implementarea mai multor măsuri pentru protecția etnicilor ruși din regiune.

Chiar și așa, conform administrației prezidențiale din țara vecină, partea rusă a renunțat la denazificare în procesul de negocieri. Declarațiile au fost făcute la sfârșit de martie, înainte de negocierile de la Istanbul.

Precizăm că, actualmente, atât Ucraina, cât și Rusia, susțin că are loc o nouă etapă a războiului, bătăliile de amploare fiind desfășurate în estul țării, iar cel mai afectat este Mariupolul – orașul-port asediat de mai bine de o lună, lipsit de comunicații și în pragul catastrofei umanitare.

#Donbas #Donețk #Lugansk #operațiune militara #Putin #războiul din Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.