Republica Moldova a înmânat oficial Uniunii Europene primul chestionar completat, după depunerea cererii de intenție de aderare la UE. Ceremonia a avut loc astăzi, 22 aprilie, la Președinție, în prezența ambasadorului EU la Chișinău, Jānis Mažeiks, a președintei țării, Maia Sandu, prim-ministrei, Natalia Gavrilița, președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și a membrilor Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană.

Ceremonia a început cu un discurs a șefei statului, care a mulțumit tuturor celora care s-au implicat la completarea chestionarului, primit de către Republica 11 zile în urmă, după depunerea cererii de intenții de aderare la UE.

„Astăzi am întrunit ședința Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană. M-am bucurat să aud astăzi știrea de la Guvern că suntem gata să trimitem primul chestionar Uniunii Europene. Vreau să mulțumesc tuturor celora care s-au implicat. Mă refer aici la membrii Guvernului, ai Parlamentului, societății civile și altor categorii de persoane ce și-au adus aportul. Între timp a mai venit un chestionar mai voluminos. Aici vreau să îndemn autoritățile ca să muncim mai mult, pentru a face față la ceea ce ne-am pus ca scop. Pentru asta trebuie să muncim cu toții. UE este scopul nostru spre care tindem. Republica Moldova este mică și vulnerabilă. Ne vom simți în siguranță doar în familia UE. Va trebui să facem un efort enorm pentru a ajunge acolo unde ne-am dorit”, a spus Maia Sandu.

La rândul ei, Natalia Gavrilița, a precizat ce conține chestionarul completat și la fel a adus sincere mulțumiri demnitarilor implicați în procesul de completare al chestionarului.

„Am făcut încă un pas spre viitorul nostru european, un viitor pe care și l-au dorit cetățenii noștri din totdeauna. Acum am depus toată munca și efortul ca să demonstrăm UE că suntem gata să trecem dincolo de Acordul de Liber schimb și Asociere. Suntem gata să mergem spre o țară europeană. Vrem să aducem Europa la noi acasă. Asta nu înseamnă doar investiții, ajutor financiar și suport. Asta înseamnă valori europene, o justiție veritabilă, încrederea cetățeanului în stat și instituțiile acestuia, spre asta tindem și spre asta vom ajunge. Mulțumesc tuturor celora care s-au implicat. S-a lucrat tare mult și chiar peste program. Au lucrat miniștri, traducători, societatea civilă. Integrarea Europeană este un program de țară. Viitorul nostru este în UE. Viitorul nostru este să aducem Europa acasă. Chestionarul cuprinde prevederile legislației Moldovei, aplicabilitatea acestor legi în practică și multe alte aspecte stipulate în Acordul de Asociere și Liber Schimb”, a punctat Gavrilița.

Cu un cuvânt de salut a venit și ambasadorul UE la Chișinău, care a declarat că această primă parte a chestionarului trebuia să fie pe cât de ușor de completat cât și viceversa.

„Doar 11 zile în urmă a fost înmânat prima parte a chestionarului și iată că avem deja răspunsurile părții moldave. Această viteză demonstrează interesul președintei, Guvernului și Parlamentului de a aduce viitorul țării în UE. Într-un fel, pregătirea răspunsurilor trebuia să fie și ușoară și grea, pentru că sunt prevăzute întrebări din implementarea celor doua acorduri: de Asociere și Liber Schimb. Dificilă a fost din motiv că a scos în evidență unde se mai cere multă muncă pentru a întruni criteriile de la Copenhaga. Prezentarea acestor răspunsuri este doar un prim pas din munca grea de mai departe. Acum autoritățile Moldovei au primit și partea a doua a chestionarului, care este mult mai comprehensiv. Așteptăm să primim și a doua parte pentru ca în baza lui Comisia europeană să se expună asupra integrării țării Răspunsurile chestionarului vor fi transmise colegilor mei pentru a analiza mai departe cererea de aderare”, a opinat ambasadorul UE.

Amintim că, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și de premierul Natalia Gavrilița în data de 3 martie. S-a întâmplat după ce Ucraina și Georgia au transmis Bruxelles-ului cereri similare. Ulterior, la data de 11 aprilie, șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a recepționat din partea Comisiei Europene chestionarul în baza căruia urmează să fie stabilit gradul de pregătire a Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chestionar #chestionarul Comisiei Europene #integrare europeană #Moldova

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google