Republica Moldova a înmânat oficial Uniunii Europene primul chestionar completat, după depunerea cererii de intenție de aderare la UE. Ceremonia a avut loc astăzi, 22 aprilie, la Președinție, în prezența ambasadorului EU la Chișinău, Jānis Mažeiks, a președintei țării, Maia Sandu, prim-ministrei, Natalia Gavrilița, președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și a membrilor Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană.

Ceremonia a început cu un discurs a șefei statului, care a mulțumit tuturor celora care s-au implicat la completarea chestionarului, primit de către Republica 11 zile în urmă, după depunerea cererii de intenții de aderare la UE.

„Astăzi am întrunit ședința Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană. M-am bucurat să aud astăzi știrea de la Guvern că suntem gata să trimitem primul chestionar Uniunii Europene. Vreau să mulțumesc tuturor celora care s-au implicat. Mă refer aici la membrii Guvernului, ai Parlamentului, societății civile și altor categorii de persoane ce și-au adus aportul. Între timp a mai venit un chestionar mai voluminos. Aici vreau să îndemn autoritățile ca să muncim mai mult, pentru a face față la ceea ce ne-am pus ca scop. Pentru asta trebuie să muncim cu toții. UE este scopul nostru spre care tindem. Republica Moldova este mică și vulnerabilă. Ne vom simți în siguranță doar în familia UE. Va trebui să facem un efort enorm pentru a ajunge acolo unde ne-am dorit”, a spus Maia Sandu.

La rândul ei, Natalia Gavrilița, a precizat ce conține chestionarul completat și la fel a adus sincere mulțumiri demnitarilor implicați în procesul de completare al chestionarului.

„Am făcut încă un pas spre viitorul nostru european, un viitor pe care și l-au dorit cetățenii noștri din totdeauna. Acum am depus toată munca și efortul ca să demonstrăm UE că suntem gata să trecem dincolo de Acordul de Liber schimb și Asociere. Suntem gata să mergem spre o țară europeană. Vrem să aducem Europa la noi acasă. Asta nu înseamnă doar investiții, ajutor financiar și suport. Asta înseamnă valori europene, o justiție veritabilă, încrederea cetățeanului în stat și instituțiile acestuia, spre asta tindem și spre asta vom ajunge. Mulțumesc tuturor celora care s-au implicat. S-a lucrat tare mult și chiar peste program. Au lucrat miniștri, traducători, societatea civilă. Integrarea Europeană este un program de țară. Viitorul nostru este în UE. Viitorul nostru este să aducem Europa acasă. Chestionarul cuprinde prevederile legislației Moldovei, aplicabilitatea acestor legi în practică și multe alte aspecte stipulate în Acordul de Asociere și Liber Schimb”, a punctat Gavrilița.

Cu un cuvânt de salut a venit și ambasadorul UE la Chișinău, care a declarat că această primă parte a chestionarului trebuia să fie pe cât de ușor de completat cât și viceversa.

„Doar 11 zile în urmă a fost înmânat prima parte a chestionarului și iată că avem deja răspunsurile părții moldave. Această viteză demonstrează interesul președintei, Guvernului și Parlamentului de a aduce viitorul țării în UE. Într-un fel, pregătirea răspunsurilor trebuia să fie și ușoară și grea, pentru că sunt prevăzute întrebări din implementarea celor doua acorduri: de Asociere și Liber Schimb. Dificilă a fost din motiv că a scos în evidență unde se mai cere multă muncă pentru a întruni criteriile de la Copenhaga. Prezentarea acestor răspunsuri este doar un prim pas din munca grea de mai departe. Acum autoritățile Moldovei au primit și partea a doua a chestionarului, care este mult mai comprehensiv. Așteptăm să primim și a doua parte pentru ca în baza lui Comisia europeană să se expună asupra integrării țării Răspunsurile chestionarului vor fi transmise colegilor mei pentru a analiza mai departe cererea de aderare”, a opinat ambasadorul UE.

Amintim că, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și de premierul Natalia Gavrilița în data de 3 martie. S-a întâmplat după ce Ucraina și Georgia au transmis Bruxelles-ului cereri similare. Ulterior, la data de 11 aprilie, șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a recepționat din partea Comisiei Europene chestionarul în baza căruia urmează să fie stabilit gradul de pregătire a Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chestionar #chestionarul Comisiei Europene #integrare europeană #Moldova

Germania va contribui cu 50 de milioane de euro la restaurarea Noii Izolări Sigure (NSC) de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, care a fost avariată în urma unui atac cu dronă rusească, scrie mediafax.ro.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei din Ucraina, după o întâlnire între oficialii ucraineni și o delegație germană aflată în vizită la centrala nucleară. Prim-vicepremierul Ucrainei și ministrul Energiei, Denys Shmyhal, a salutat decizia Berlinului.

„Ieri, în timpul unei întâlniri față în față, am discutat posibilitatea asigurării finanțării. Le mulțumesc ministrului [Carsten] Schneider și delegației germane pentru vizita lor la Centrala Nucleară de la Cernobîl. Apreciem decizia promptă de a aloca fondurile. Restaurarea structurii de izolare este de o importanță critică pentru asigurarea siguranței nucleare în Ucraina și în întreaga Europă”, a declarat Denys Shmyhal.

Contribuția Germaniei ar urma să fie transferată în Contul de Cooperare Internațională de la Cernobîl, care este de fapt destinat proiectelor de securitate și restaurare de la centrala nucleară.

În timpul vizitei, delegația germană, condusă de ministrul federal al Mediului, Acțiunilor Climatice, Conservării Naturii și Siguranței Nucleare, Carsten Schneider, a inspectat infrastructura acesteia.

Oficialii germani au vizitat și noua centrală solară construită pe platforma industrială de la Cernobîl. Potrivit informațiilor, ei au adus un omagiu persoanelor care au participat la operațiunile de curățare după dezastrul nuclear din 1986.

Când a fost avariată centrala nucleară

Noua Izolare Sigură a fost avariată în februarie 2025, după ce o dronă rusească a lovit structura construită pentru a izola reactorul afectat în urma accidentului nuclear de la Cernobîl.

Potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, costurile pentru restaurarea structurii ar putea ajunge la aproximativ 500 de milioane de euro.