Fostele componente ale blocului ACUM, PAS și Platforma DA, merg separat la alegerile parlamentare anticipate. Reprezentanții PAS spun că și-au definitivat lista electorală și în scurt timp o vor depune la CEC. De cealaltă parte, reprezentanții Platformei DA resping ideea unui bloc electoral cu PLDM, însă așteaptă ca oamenii profesioniști și integri din echipa fostului premier Filat să se alăture Platformei DA pentru a participa la alegeri pe o listă comună.

Reprezentanții PAS spun că lista electorală pe care o vor depune la CEC este una reprezentativă, pe ea regăsindu-se profesioniști din partid, dar și persoane din afara sferei politice.

„Pe listă se regăsesc toți deputații, garnitura de miniștri care n-a mai ajuns să fie votată. Sunt ai noștri, din partid. Avem și persoane din societatea civilă, din domeniul medical, din diaspora. Avem o listă reprezentativă. Eu am ferma convingere că în următorul Parlament va fi o majoritate proeuropeană foarte puternică formată din cel puțin 58 de deputați autentici proeuropeni”, a spus vicepreședintele PAS Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.

Reprezentanții Platformei DA spun însă că mai operează modificări la lista electorală și resping ideea unui bloc cu PLDM. Potrivit lor, o astfel de construcție politică ar pune în pericol accederea Platformei DA în Parlament.

„A existat această ofertă din partea PLDM, noi discutăm despre asta cam din luna ianuarie, dar nu poate fi vorba despre un bloc electoral dintre Platforma DA și PLDM. Un bloc ar crește foarte mult pragul electoral, nu că ne-am teme de acest lucru, dar sunt riscuri pe care nu vrem să le provocăm. O listă comună – da, și vorbim despre lista Platformei DA”, a spus Ion Terguță, secretarul general al Platformei DA,

Precizăm că, astăzi începe depunerea dosarelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Dosarele pot fi depuse la sediul Comisiei Electorale Centrale până la data de 11 iunie.

#CEC #lista #PAS #Platforma DA

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.