Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până joi, 27 aprilie, 2.787 de civili care au fost uciși și alți 3.152 au fost răniți în Ucraina, după invazia pe scară largă a Rusiei, din 24 februarie, informează Ukrinform.

Dintre cei 2.787 de oameni uciși se numără 912 bărbați, 611 femei, 61 fete și 74 băieți, precum și 67 copii și 1.062 adulți, identitatea cărora nu a putut fi stabilite. În plus, au fost răniți 365 de bărbați, 296 de femei, 66 de fete, 73 de băieți, precum și 163 de copii și 2.189 de adulți de sex necunoscut.

Potrivit raportului, majoritatea pierderilor în rândul civililor înregistrate între 24 februarie, ora 04:00, şi 26 aprilie, miezul nopţii, au fost cauzate de folosirea de arme explozive cu o rază mare de impact, inclusiv bombardamente cu artilerie grea şi cu sisteme de rachete, dar şi de atacuri aeriene şi cu rachete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

OHCHR precizează că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauză că nu există încă informații din unele locuri unde se poartă lupte intense, iar mai multe rapoarte așteaptă să fie confirmate. Printre rapoartele care așteaptă confirmarea se numără cele de la Mariupol (regiunea Donețk), Izium (regiunea Harkov) și Popasna (regiunea Luhansk), unde există rapoarte preliminare despre numeroase victime civile.

#ONU #războiul din Ucraina #refugiati din Ucraina #Ucraina

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.