După ce ieri Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a declarat inadmisibilă scoaterea în afara legii a Partidului Politic „ȘOR”, astăzi, membrii Platformei „DA”, autorii sesizării, au venit cu o reacție în acest sens.

Andrei Năstase, liderul formațiunii susține că va expedia astăzi scrisori către președintele țării, Maia Sandu, procurorul general, Alexandr Stoianogolo, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și către ministrul în exercițiu al justiției, Fadei Nagacevschi, prin care va solicita să depună sesizări la Curtea Constituțională, în vederea scoaterii în ilegalitate a Partidului „ȘOR”.

Decizia vine după ce CC a motivat că doar cei sus menționați pot depune astfel de sesizări. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.

„Graba cu care s-a emis această decizie, fără participarea părților, a făcut imposibilă ridicarea problematicii constituționalității articolului 38, aliniatul 2 al codului jurisdicției constituționale, o chestiune de care ne vom ocupa în viitor”, a declarat Năstase.

Ulterior, Platforma DA intenționează să se adreseze la Curtea Constituțională pentru a revendica dreptul deputatului de a depune sesizări referitoare la legalitatea partidelor politice, a declarat deputatul Dinu Plângău, unul dintre autorii sesizării la CC.

Amintim că, ieri, judecătorii Curții Constituționale au examinat sesizările privind controlul constituționalității Partidului Politic „Şor”, depuse de către deputații: Dinu Plîngău, Maria Ciobanu, Liviu Vovc și Octavian Țîcu.

Înalta Curte a respins ca fiind inadmisibile aceste sesizări pe motiv că deputații din Parlamentul Republicii Moldova nu se încadrează în categoria celor, care dețin prerogative de sesizare a Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității unui partid politic.

#CC #Nastase #Partidul Șor #Platforma DA

Republica Moldova va începe să importe gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre din toamna anului 2027, a declarat premierul Vasile Tofan, care susține că autoritățile de la Chișinău au reușit să asigure un volum important de gaze din acest proiect strategic, mizând pe costuri de transport mai mici și pe reducerea dependenței de piețele îndepărtate.

Potrivit șefului Executivului, intrarea în exploatare a zăcământului Neptun Deep va schimba piața regională a gazelor naturale, iar România urmează să-și dubleze producția anuală.

„România produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acum, cu intrarea în exploatare a Neptun Deep, acest volum se va dubla. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa și sunt bucuros că noi am reușit să alocăm un volum important pentru consumul nostru în termeni de gaz care va fi adus din Neptun Deep, pentru beneficiul consumatorilor noștri”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că apropierea geografică a zăcământului de Republica Moldova reprezintă un avantaj economic, deoarece gazele vor putea fi transportate pe distanțe mai mici decât în cazul unor surse îndepărtate de aprovizionare.

„Este gaz care este mai aproape de țara noastră, ceea ce înseamnă că cheltuielile de transport sunt mai mici și este un parteneriat care este avantajos atât pentru furnizorul din România, cât și pentru cetățenii din Republica Moldova”, a precizat șeful Guvernului.

Potrivit lui Tofan, exploatarea comercială a zăcământului este planificată pentru anul viitor, iar Chișinăul intenționează să înceapă importurile odată cu noul an gazier.

„Intrarea în exploatare a acestui proiect este planificată, din ultimele informații pe care le avem, pentru vara viitoare. Începând cu toamna viitoare, când intrăm în anul gazier, vom începe să aducem gaz românesc din Marea Neagră”, a anunțat premierul.

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat de companiile OMV Petrom și Romgaz, care dețin fiecare câte 50% din participație. Investițiile totale sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar rezervele recuperabile de gaze naturale sunt evaluate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Conform calendarului actualizat al dezvoltatorilor, prezentat la 28 septembrie 2026, primele gaze ar urma să intre în sistemul național de transport al României în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat și ar urma să atingă un nivel analizat de aproximativ 8 miliarde de metri cubi până la sfârșitul trimestrului III din 2027.