Vicepremierul Andrei Spînu spune că prioritatea guvernării pentru această lună este să identifice de la companii din Ucraina încă 30% din totalul energiei electrice necesare Republicii Moldova. Oficialul spune că decizia de a procura, în continuare, energie electrică de la Cuciurgan la un preț cu 6 dolari mai mare față de luna trecută, este una bună. Potrivit lui Spînu, Republica Moldova oricum achită un preț mai mic la energia electrică față de alte state.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că pe perioada lunii mai, Energocom va încheia contracte de achiziție a energiei electrice în baza negocierilor directe, procedura de achiziție inițiată anterior fiind anulată, transmite ipn.md.Cel mai mare volum de energie electrică va fi procurat și în luna mai de la Centrala de la Cuciurgan.

„Conform deciziei Comisiei Situații Excepționale, noi va trebui să asigurăm deficitul de 30%, cu toate că în luna mai Cuciurganul ar putea produce până la 85%, s-ar putea să avem nevoie de mai puțin de 30%. Continuăm discuțiile cu Ucraina, inclusiv, la nivel politic, ca să găsim o alternativă. Să vedem dacă e cazul să mai organizăm licitație, ca să vedem dacă avem oferte mai bune”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit autorităților, Chișinăul achită Cuciurganului în luna mai un preț de 59,5 de dolari pentru un MW/h, cu 6 dolari mai mare față de prețul vechi.

„Acum avem discuții directe și cu MGRES, și cu companii din Ucraina, pentru că nu avem alte soluții. Asta a fost cea mai bună soluție identificată și, apropo, nu este o soluție rea. Avem în continuare prețuri mici sau comparabile cu ce am avut până acum”, a mai spus Andrei Spînu.

Anterior, premierul Natalia Gavrilița a dat asigurări că, deși prețul de achiziție a energiei electrice este mai mare, tarifele pentru consumatorii casnici pentru luna mai nu vor crește. La 1 aprilie au intrat deja în vigoare tarifele majorate la energia electrică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acum consumatorii Premier Energy, adică cei din sudul și centrul țării, achită un tarif mai mare cu 66 de bani pentru un kWh, iar consumatorii din nordul țării achită cu 47 de bani mai mult, față de tariful din luna martie.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.