Aproape 1,1 milioane de persoane din Ucraina au fost aduse în Rusia din zonele afectate de război, relatează marţi DPA, citată de Agerpres. Printre cei aduşi în Rusia se numără în jur de 200.000 de copii, a declarat şeful militar rus Mihail Mizinţev, citat de agenţia de presă Interfax.

Numai luni au fost aduse 11.500 de persoane, inclusiv 1.850 de copii, în Rusia din Ucraina, a spus el.

Rusia califică acest demers drept o operaţiune de evacuare pentru a aduce oamenii în siguranţă departe de luptele de pe teren şi presupusele violenţe din partea conducerii Ucrainei de la Kiev, notează DPA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina consideră că este o deportare forţată a cetăţenilor săi din teritoriile ocupate de ruşi în est şi sud. Potrivit Kievului, armata rusă nu permite oamenilor să fugă din teritoriul controlat de ucraineni.

Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei a acuzat Rusia de răpirea copiilor ucraineni şi folosirea lor în scopuri propagandistice.

Moscova a adus ceea ce spune că sunt refugiaţi din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei chiar înaintea invaziei ruse a Ucrainei la 24 februarie.

Lugansk şi Doneţk, din regiunea Donbas, sunt în mare parte controlate de separatişti pro-ruşi.

Cu puţin timp înainte de invazie, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că el recunoaşte republicile autoproclamate ca fiind independente faţă de Kiev.

#copii Ucraina #militari ruși #războiul din Ucraina #Rusia

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.