După ce au constatat o serie de ilegalități în cazul autorizației emise pentru construcția unui bloc în centrul istoric al Chișinăului, instituțiile statului spun că nu pot face nimic pentru a opri lucrările. Sesizată încă acum două luni, Procuratura susține că mai are nevoie de timp pentru investigații, iar CNA anunță că a sistat examinarea cazului. Și ministerul Culturii și cel al Infrastructurii vorbesc despre nereguli, nu și despre măsuri care ar putea opri construcția ilegală, care se înalță în centrul istoric a capitalei.

La începutul acestui an, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a constatat mai multe ilegalități privind autorizația de construcție a unui bloc cu 7 etaje pe stradă Alexei Mateevici 109/2, eliberată de primărie. Și anume – lotul de pământ se află în centrul istoric al Chișinăului și este amplasat într-o zona specială, unde sunt interzise astfel de imobile. În același timp, terenul este în rază de protecție a patru monumente de importantă națională, unde nu este permisă construcția unor clădiri multietajate care depășesc nivelul propriu-zis al monumentelor.

Astfel, în luna februarie, Agenția a sesizat mai multe instituții ale statului: Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Ministerul Infratsructurii, Primăria Chișînău și alte structuri.

Tot, atunci Centrul Național Anticorupție a început să investigheze legalitatea emiterii actelor permisive. După o luna de examinări, ofițerii anticorupție au sistat investigația, motivul pretins fiind o decizie a Procuraturii din 2020. Instituția a analizat atunci certificatul de urbanism emis de autoritățile locale pentru acest complex și a decis că nu va începe urmărirea penală pentru că nu a depistat încălcări.

Ministerul Infrastructurii este o altă instituție care are toate pârghiile necesare pentru a opri înălțarea unei construcții ilegale. Nici responsabilii de aici nu au intervenit.

Eu sper că CNA se va duce la primăria Chișinău și o să îi apuce de mâna pe toți cei care dau astfel de autorizații ilegale or autorizațiile de construcție pe care le eliberează primăria. Și primăria este responsabilă. Urmează un pachet de modificare a legislației. Până atunci blocul acesta se ridică și e zona istorică. Exact pentru că toți dau din umeri. În mod normal, această companie ar trebui să se oprească pentru există un vid legislativ, nu poate să intervină poliția și apoi ei pot contesta odată ce au acte, a declarat Andrei Spînu.

Și ministerul Culturii ar avea un cuvânt de spus. Conform legii, ar putea retrage proiectul de schița avizat de Consiliul Național al Monumentelor Istorice, structura subordonată ministerului. Documentul a stat la baza emiterii autorizației de construcție.

Această pârghie este foarte slabă, ea este atacabilă în instanța, noi avem deja experiență și am mers pe această cale și avem procese care nu mai au finalitate. De aceasta nu aș vrea să merg pe această cale, dacă domnul Ceban nu va întreprinde nimic, dacă Procuratura Generală nu va întreprinde nimic, dacă Centrul Național Anticorupție nu va întreprinde nimic, și ultima baricada va rămâne ministerul Culturii, da, noi vom interveni și vom retrage acel aviz, a precizat ministrul Culturii Sergiu Prodan, scrie PRO TV.

În prezent, doar Procuratura Generală examinează actele permisive eliberate de municipalitate, iar până pe 11 mai ar trebui să emită o decizie. Cât timp autoritățile nu intervin, deși încălcările sunt evidente, reprezentanta unei Asociații Obștești, care militează pentru păstrarea patrimoniului cultural și lupta împotriva construcțiilor ilegale, spune că în doi pași simpli lucrările pot fi oprite. Potrivit legii, construcția poate fi stopată printr-o hotărâre judecătorească, iar aici e nevoie că o instituție a statului să meargă în instanța, s-au printr-o decizie a primăriei, care își poate retrage actul administrativ pe care l-a eliberat.

La noi se întâmplă să meargă în instanța, de regulă, vecinii sau evident că autoritățile care pot face asta, doar că autoritățile care pot face asta, probabil nu sunt interesate de asta sau nu cunosc, noi doar putem să bănuim care sunt cauzele, a menționat Anetta Dabija, cofondatoarea și președinta Asociației “Salvați Chișinăul”

Asociația “Salvați Chișinăul” a pornit propria investigație. A obținut mai multe documente, care au stat la baza emiterii autorizației și a trimis petiții către mai multe instituții.

Nu știu de ce se ignoră legea în domeniu, se ignoră legea ocrotirii monumentelor și se ignoră actele din domeniul construcțiilor. Noi nu ne vom oprim din a scrie sesizări și a scrie petiții. Știu că asta nu neapărat ne ajută la soluționarea problemei, dar asta e ceea ce putem noi să facem”, a adăugat Anetta Dabija.

Primăria susține că a emis actele permisive în conformitate cu legea și nu intenționează să-și retragă autorizația. La sfârșitul lunii decembrie anul trecut primăria a emis autorizația de construcție pentru complexul cu 7 etaje, care ar urmă să fie ridicat în zona de protecție a Centrului Istoric al orașului. Terenul de pe stradă Alexei Mateevici 109/2 a fost donat de municipalitate Comitetului Național Olimpic pentru a-și construi sediu. Forul l-a vândut însă unui dezvoltator imobiliar. În contractul de vânzare este indicată suma de 9 milioane de lei. Experții imobiliari au evaluat lotul de pământ la peste un milion de euro.

#CNA #Procuratura Generala

Din 2 noiembrie, gospodăriile din Republica Moldova se pot înregistra pentru a primi compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. În timp ce unii oameni spun că orice ajutor este binevenit, alți moldoveni consideră că sumele anunțate de Guvern sunt prea mici și nu vor acoperi cheltuielile pentru încălzire. Echipa Realitatea a discutat cu mai mulți cetățeni pentru a afla ce cred despre valoarea sprijinului.

„Fără compensații nu ne descurcăm. Nu e prea mare, nu e consistent ajutorul. Măcar trei mii de lei să fie, jumătate din costul pe care-l avem”, a spus o femeie.

O altă persoană consideră că ajutorul ar trebui să fie de cel puțin 2.000–2.500 de lei, dar spune că oamenii se vor mulțumi cu suma oferită.

„Cam e mic, dar cât este, atât. Mai mare ar trebui, în jur de două, două jumate de mii de lei”, a declarat aceasta.

„Prețurile sunt foarte mari, pensiile foarte mici, nu o să ne ajungă. E cam puțin, prețurile au crescut comparativ cu anul trecut, practic de două ori. Anul trecut tot așa au dat compensații, anul ăsta nu se schimbă suma. Ar trebui să fie mai mult. Ca cetățenii să se descurce, ar trebui mărite salariile, pensiile, ca oamenii să achite singuri”, a spus o femeie.

Alți moldoveni spun că vor depune cereri, însă se îndoiesc că ajutorul va avea un impact real asupra pensionarilor și celor care câștigă salarii mici.

„Cred că o să depun, dar consider cumva o luare în derâdere a cetățenilor. Toate prețurile au crescut, salariile nu au fost ajustate, iar această compensare practic nu va fi simțită de păturile sociale care au un salariu minim sau pensionarii”, a afirmat o tânără.

În acest sezon rece, compensațiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale sau energie termică. Cei care folosesc lemne sau energie electrică vor putea primi cel mult 800 de lei. Valoarea ajutorului va fi stabilită individual, în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărei gospodării și de sursa principală de încălzire.

Pentru a primi ajutorul financiar, cererile trebuie depuse pe platforma compensatii.gov.md până la 27 noiembrie. Ulterior, oamenii se vor putea înregistra până pe data de 25 a fiecărei luni, iar sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii.

Autoritățile estimează că între 660.000 și 670.000 de gospodării vor beneficia de ajutor în acest sezon. Bugetul programului este estimat la 2,6–2,7 miliarde de lei.

Cine nu va primi ajutor

Nu vor putea primi compensații gospodăriile în care valoarea cadastrală cumulată a proprietăților depășește un milion de lei, calculată în baza valorilor de dinaintea reevaluării din 2026. De asemenea, vor fi excluse gospodăriile ai căror membri au obținut dividende de cel puțin 150.000 de lei în 2025 sau dobânzi bancare mai mari de 4.000 de lei în același an.

Un alt criteriu vizează cheltuielile medii lunare pentru încălzire din sezonul trecut, dacă acestea au fost cel puțin egale cu valoarea a 350 de metri cubi de gaze. Nu vor primi ajutor nici gospodăriile care dețin un automobil cu o vechime de cel mult trei ani. La verificarea acestor criterii vor fi luate în calcul bunurile și veniturile tuturor membrilor gospodăriei.