Cabinetul de miniștri a aprobat mai multe schimbări ce țin de Legea cu privire la filantropie și sponsorizare. Astfel, se propune excluderea deficiențelor și prevederilor ambigue din lege, pentru a simplifica regimul juridic al activităților de filantropie și sponsorizare. Proiectul de lege urmează să ajungă în plenul Parlamentului pentru a fi examinat.

„Actuala lege este în mare parte una învechită, neadaptată la realitățile sociale actuale, cu formulări desuete, nereglementând în mod clar modul de realizare a activităților de sponsorizare și filantropie. Nefiind făcută o deosebire clară între filantropie și sponsorizare, și în condițiile lipsei normelor privind contractul de sponsorizare/filantropie, inclusiv a mecanismelor de realizare a activităților pomenite, organizațiile necomerciale nu le utilizează sau le utilizează foarte rar”, a spus secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, se propun modificări pentru clarificarea regimului juridic al activităților de filantropie și sponsorizare, cum ar fi:

oferirea unor definiții mai lămuritoare pentru noțiunile de activitate filantropică, activitate de sponsorizare, filantrop, sponsor, beneficiar al activităților filantropice și de sponsorizare;
revizuirea și lărgirea listei domeniilor ce se încadrează în scopurile activităților filantropice și de sponsorizare; clarificarea expresă a potențialilor beneficiari ai acestor activități;
stabilirea unor reglementări mai clare cu privire la evidența și modalitatea de utilizare a donațiilor, transparența activității filantropice și de sponsorizare etc.

De asemenea, vor fi excluse unele prevederi care s-au dovedit a fi ineficiente/inaplicabile pe parcursul timpului. Este vorba de abrogarea prevederilor din lege referitoare la organizația filantropică, precum și a normelor referitoare la modul de creare, lichidare și de desfășurare a activității acestui tip de organizație necomercială. Abrogarea acestor prevederi și lichidarea instituției organizației filantropice se justifică prin faptul că scopurile constituirii unei asemenea organizații pot fi atinse, potrivit prevederilor legale actuale, prin intermediul altor tipuri de organizații necomerciale (de exemplu, asociații obștești, fundații etc.)

#filantropie #Guvern #Ministerul Justitiei #modificări lege #sponsorizare

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va răspunde atacurilor hibride atribuite Rusiei, după ce Germania a acuzat oficial Moscova pentru incidentul cu drone de la aeroportul din Leipzig . Von der Leyen se va întâlni miercuri, 2 septembrie, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta un răspuns coordonat, scrie antena3.ro.

Șefa Comisiei Europene și-a exprimat „solidaritatea deplină” cu Germania, după ce autoritățile de la Berlin au anunțat luni că Rusia se află în spatele incidentului petrecut în august.

„Vom menține Uniunea Europeană unită în fața acestor acțiuni tot mai grave și mai intense”, a transmis von der Leyen pe X. „Guvernul german a luat măsuri ferme. Iar mesajul este clar: atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”, a adăugat ea.

Întâlnirea dintre von der Leyen și Mark Rutte a fost stabilită într-un termen scurt, a confirmat marți purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho. Discuțiile vor avea loc și în contextul în care UE și NATO încearcă să își consolideze cooperarea în domeniul apărării.

Un oficial NATO a declarat pentru Euronews că principala temă va fi coordonarea mai strânsă în fața amenințărilor hibride.

Mark Rutte a transmis la rândul său că NATO este alături de Germania și că „dovezile sunt clare” în ceea ce privește responsabilitatea Rusiei.

„NATO va continua să își întărească capacitatea de descurajare și apărare a tuturor aliaților împotriva oricărei amenințări, inclusiv a acțiunilor ostile precum cele văzute la Leipzig și în alte zone ale Alianței”, a spus el.

Kaja Kallas: „În mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia recurge tot mai des la incidente hibride care implică inclusiv acțiuni fizice, cu scopul de a intimida statele europene și de a le determina să reducă sprijinul pentru Ucraina.

„Nu vor reuși”, a spus Kallas după o reuniune a miniștrilor Apărării desfășurată în Wicklow, Irlanda.

Ea a adăugat că riscurile sunt tot mai mari și că „în mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”.

Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a declarat că sprijinul pentru Ucraina și menținerea presiunii asupra Rusiei vor rămâne priorități ale președinției irlandeze a Consiliului UE. Aceasta a amintit de incidente raportate recent de România, Letonia, Estonia și Germania, unde au fost semnalate incursiuni sau amenințări atât în spațiul aerian, cât și pe teritoriul statelor respective.

România și Estonia au raportat marți noi incursiuni cu drone. Tot marți, mai multe dispozitive explozive improvizate au fost găsite în apropierea unei termocentrale pe cărbune din Germania.

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru noi operațiuni hibride rusești.

„Testează permanent acest prag, încearcă să vadă unde este linia roșie”, a spus Pevkur, adăugând că statele europene trebuie să își păstreze „mintea foarte limpede” în fața acestor provocări.

Precizăm că, marți, 1 septmebrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul a anunțat că Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.