Cozi mari la ușa Consulatului Ucrainei la Bălți. Refugiații își perfectează actele pentru a putea părăsi Republica Moldova. Doar ieri, la consulat s-au adresat aproape 300 de persoane, așa că angajații de aici au fost nevoiți să lucreze până după miezul nopții, scrie nordnews.

„Noi le putem perfecta certificate de identitate cu fotografie. Toți cei care au venit cu pașapoarte interne, cu certificate de naștere, copiii nu îi putem înscrie în pașapoartele părinților. Eliberăm aceste certificate de identitate pentru toți”, a declarat Vladimir Sergheenco, Consulul Ucrainei la Bălți.

Unii refugiați spun că vor să revină acasă. Au fugit din calea războiului aproape fără acte de identitate, iar acum le este dificil să plece din Republica Moldova.

„Vrem să revenim acasă, dar nu putem părăsi teritoriul Republicii Moldova. Pașapoarte nu aveam, doar certificatele de naștere a copiilor. Acum trebuie să perfectăm actele pentru a reveni acasă. M-am căsătorit, mi-am schimbat numele, pașaportul nu l-am schimbat pentru că aveam copil mic și nu intenționam să plec undeva. Nimeni nu știa că va fi război”.

„Vrem să revenim acasă, dar nu putem. Trebuie o dovadă a identității. Am venit cu pașaportul intern, iar acum nu putem pleca. În Chișinău sunt cozi mari, iar aici poate vom reuși într-o zi sau două. În Chișinău poate dura și 10 zile.”

Pentru că perfectarea pașapoartelor durează o perioadă mai mare, ucrainenii se limitează la obținerea certificatului de identitate. Acest document le va permite să traverseze frontiera Republicii Moldova.

„Am venit să aflăm dacă putem reveni și de ce acte avem nevoie, ce trebuie să facem. Vrem acasă foarte mult, dar ne uităm după situație. Să avem acte pentru a putea pleca în orice moment. E strașnic, bombardează încontinuu.”

„Trebuie să fac certificat pentru copil. Avem nevoie de acte pentru orice eventualitate. Nu știm ce va fi mai departe. Am plecat de acasă în grabă. Nu ne gândeam la nimic altceva, decât la siguranța copilului.”

Termenul de valabilitate al certificatului de identitate eliberat refugiaților ucraineni este nelimitat.

„Trebuie să prezinte fotografii color de 3,5 pe 4,5 cm și pașaportul intern. Copiii trebuie să aibă certificatul de naștere”, a mai spus Consulul Ucrainei la Bălți.

De la începutul invaziei ruse, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, peste 5,5 milioane de persoane au părăsit teritoriul Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acte #Balti #Consulat #razboi #refugiati

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.