Aproape 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina și nu pot părăsi țara din cauza problemelor de infrastructură și a porturilor blocate de la Marea Neagră, inclusiv Mariupol, a declarat un oficial al agenției ONU pentru alimente.

Aceste blocaje sunt considerate un factor care stă la baza prețurilor ridicate la alimente, care au atins un nivel record în martie, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, înainte de a se relaxa ușor în aprilie, a declarat Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Ucraina era al patrulea exportator mondial de porumb (mazăre) în sezonul 2020/2021 și al șaselea exportator de grâu, potrivit datelor Consiliului Internațional al Cerealelor.

„Este o situație aproape îngrozitoare cea pe care o vedem în acest moment în Ucraina, cu aproape 25 de milioane de tone de cereale care ar putea fi exportate, dar care nu pot părăsi țara pur și simplu din cauza lipsei de infrastructură, a blocării porturilor”, a declarat Josef Schmidhuber, director adjunct al FAO, într-o conferință de presă.

El a precizat că silozurile pline ar putea duce la o lipsă de depozitare în timpul următoarei recolte, care va fi în iulie și august.

„În ciuda războiului, condițiile de recoltă nu par atât de grave. Acest lucru ar putea însemna într-adevăr că nu există suficientă capacitate de depozitare în Ucraina, în special dacă nu se va deschide un coridor de grâu pentru exportul din Ucraina”, a spus el.

Un alt motiv de îngrijorare este reprezentat de rapoartele potrivit cărora unele depozite de cereale au fost distruse în luptele din Ucraina, a adăugat el, fără a da, însă, detalii.

Aceasta declarație vine după ce șefa Organizației Mondiale a Comerțului a declarat săptămâna aceasta că este „serios îngrijorată” de creșterea prețurilor la alimente.

„Ar ajuta cu adevărat lumea dacă am putea evacua aceste cereale (din Ucraina – n.r.)”, a declarat Ngozi Okonjo-Iweala.

„Există un risc serios ca prețurile alimentelor să crească și să ajungă la un nivel inaccesibil, ceea ce ar putea duce la mai multă foamete”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #ONU #razboi #Ucraina

Primarul Capitalei, Ion Ceban, spune că Primăria Chișinău trebuie să clarifice mai întâi cine va beneficia de compensațiile acordate de Guvern, înainte de a decide cum va oferi ajutor financiar suplimentar pentru plata încălzirii. Edilul susține că municipalitatea trebuie să evite situațiile în care unii locuitori primesc sprijin atât din partea Guvernului, cât și din partea Primăriei, în timp ce alții nu beneficiază de niciun ajutor.

Declarațiile au fost făcute după ce socialiștii din Consiliul Municipal Chișinău au cerut Primăriei să lanseze programul de ajutor pentru locuitorii care nu își pot achita facturile la încălzire. Pentru acest program ar fi fost prevăzute 80 de milioane de lei în bugetul municipal pentru 2026, însă regulamentul de acordare a sprijinului nu a fost încă aprobat.

„Noi, cu siguranță, le-am spus tuturor în Consiliul Municipal Chișinău și o să repet acest lucru joi, în ședința Consiliului: trebuie să vedem cu ce suport, cât de cât minim, vine statul în acest sens. Pentru că nici până în ziua de astăzi nu sunt clare aceste criterii, cine, cum”, a declarat Ion Ceban marți, 3 noiembrie.

Primarul a criticat modul în care sunt explicate regulile de acordare a compensațiilor și spune că oamenii nu știu dacă vor primi ajutor sau nu.

„În fiecare zi vedeți această bălbăială, că nu toți vor primi, că nu primul venit, că nu primul servit, banii nu ajung pentru toți”, a afirmat edilul.

Potrivit lui Ceban, municipalitatea trebuie să înțeleagă mai întâi cine este ajutat de Guvern și pentru cine ar fi nevoie de un sprijin suplimentar din bugetul local. El a atras atenția că ajutoarele nu trebuie să se suprapună, dar nici să lase fără sprijin persoane aflate în situații asemănătoare.

„Trebuie să înțelegem pe cine ajutăm. Trebuie să înțelegem că nu există cineva exclus din tot acest sistem. Să nu fie dublate acțiuni. Dacă să fie cumva compensate suplimentar, atunci pentru cine?”, a spus primarul.

Edilul a amintit și de situații din anii precedenți, când diferențe mici de venit au făcut ca unii oameni să primească sprijin, iar alții nu.

„Până la 2.900 de lei am acoperit factura 100% sau 120% împreună. Dar cineva care avea 3.100 n-a primit deloc suport. Asta tot nu este corect”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a vorbit și despre cozile formate de oameni pentru a se înregistra la compensațiile la energie, spunând că acestea arată cât de greu le este unor familii să facă față cheltuielilor.

„Vă dați seama cât de disperat este omul astăzi în Republica Moldova ca să facă aceste rânduri? Cât de la pământ este moralul lui, nu mai crede nici în ziua de mâine. Vrea să vadă, să treacă cumva. Nu se gândește la lucrurile care i-ar fi cumva necesare. El se gândește cum să achite aceste facturi”, a afirmat edilul.

Amintim că, socialiștii din CMC au cerut ca regulamentul privind ajutorul municipal să fie inclus pe ordinea de zi a ședinței din 5 noiembrie. Liderul fracțiunii PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că majorarea tarifelor la energie pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor. Potrivit lui, gazul costă 26 de lei pentru un metru cub, iar o eventuală majorare până la 30 de lei este discutată. În același timp, tariful la energia termică a crescut cu 62%.

Odințov a amintit că alocarea celor 80 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor în sezonul rece a fost una dintre condițiile în care socialiștii au susținut bugetul municipal pentru 2026. Consilierul municipal Vlad Melnic a adăugat că proiectul de regulament și documentele necesare au fost transmise Primăriei în urmă cu aproximativ două luni.

Pe lângă ajutorul financiar, PSRM a propus ca locuitorii cu dificultăți financiare să poată achita în rate facturile pentru sezonul de încălzire 2026–2027, inclusiv pe parcursul verii, până în toamna anului viitor. Socialiștii mai cer să nu fie inițiate procese în instanță pentru recuperarea datoriilor la încălzire și solicită Guvernului și conducerii „Termoelectrica” să permită achitarea treptată a restanțelor.