Kylian Mbappe, în vârstă de 23 de ani, mai are contract cu PSG doar până la finalul sezonului, iar până acum viitorul său club nu a fost anunțat în mod oficial. Atacantul din Hexagon este disputat de PSG și Real Madrid, care încearcă să-l convingă să semneze, fiecare cu oferte care mai de care mai tentante.

Kylian Mbappe, indecis între Real Madrid și PSG

Presa din Franța a anunâțat zilele trecute că Mbappe a ajuns la un acord cu cei de la PSG pentru a-și prelungi contractul, dar între timp știrea a fost infirmată chiar de către părinții acestuia.

Acum, informațiile din Hexagon vorbesc din nou despre faptul că atacantul tinde să continue la gruparea antrenată de Mauricio Pochettino, și au prezentat și motivul pentru care PSG este favorită la semnătura sa.

Sursa citată spune că există o discrepanță între procentele din drepturile de imagine pe care spaniolii vor să i le dea lui Mbappe, 50 la sută, față de ceea ce i-au promis șeicii de la PSG, adică sută la sută, iar asta l-a pus pe gânduri pe atacant.

Mama lui Kylian Mbappe neagă că fotbalistul ar fi acceptat oferta lui PSG

Le Parisien, care citează o sursă apropiată fotbalistului, a scris că Mbappe a ajuns „la un acord de principiu şi a acceptat oferta mirobolantă” făcută de responsabilii lui PSG, care i-au propus un salariu anual net de 50 de milioane de euro, care îl va transforma în cel mai bine plătit fotbalist al planetei, precum şi o primă de fidelitate, în valoare de 100 de milioane de euro.

Fayza Lamari, mama şi consilierul lui Kylian Mbappe, a ţinut să dezmintă însă informaţiile difuzate de publicaţia din capitala Franţei, scrie la rândul său cotidianul spaniol Marca, conform căruia Real Madrid „continuă să fie prima opţiune” a fotbalistului francez.

„Nu există niciun acord de principiu cu PSG (sau cu orice alt club). Discuţiile privind viitorul lui Kylian continuă într-un climat de mare serenitate, care să-i permită să facă cea mai bună alegere, cu respectul tuturor părţilor”, a precizat mama lui Mbappe într-un mesaj postat pe Twitter.

#fotbal #Kylian Mbappe #PSG #Real Madrid

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.