Coreea de Nord anunţă că liderul Kim Jong Un a reiterat „solidaritatea fermă” a țării pentru eforturile Rusiei de a-şi apăra „demnitatea” împotriva „forţelor ostile” într-un mesaj de felicitare trimis preşedintelui rus Vladimir Putin cu ocazia Zilei Victoriei, pe 9 mai, care marchează înfrângerea Germaniei Naziste de către Uniunea Sovietică, relatează Agenţia Centrală de Ştiri din Coreea, citată de The Associated Press.

Presa de stat nord-coreeană a precizat că liderul Kim Jong Un a lăudat victoria Rusiei în „marele război al justiţiei cu obiectivul de a distruge fascismul”, o aparentă referire la cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că Rusia şi Coreea de Nord vor continua să dezvolte ”relaţii strategice şi tradiţionale de prietenie”.

Agenţia Centrală de Ştiri din Coreea nu a făcut nicio referire specifică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, însă a menţionat că liderul Kim a confirmat „solidaritatea fermă” a Coreei de Nord cu Rusia în campania sa de „eliminare a ameninţării politice şi militare şi şantajului din partea forţelor ostile şi menită (n.r. campania) să protejeze demnitatea ţării”.

Coreea de Nord a învinuit în repetate rânduri Statele Unite pentru războiul din Ucraina, susţinând că „politica hegemonică” a Occidentului în frunte cu SUA ameninţă pacea şi stabilitatea globală.

Invazia Moscovei în Ucraina, care a divizat şi a paralizat, practic, Consiliul de Securitate al ONU, a creat, de asemenea, o situaţie favorabilă astfel încât Kim să continue să dezvolte armament în contextul în care încearcă să consolideze statutul de putere nucleară al Coreei de Nord. De asemenea, Coreea de Nord încearcă să negocieze eliminarea sancţiunilor drastice impuse de SUA din postura sa de putere mondială.

Phenianul a efectuat până în prezent 15 runde de teste de rachete doar în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kim Jong UN #Rusia #Vladimir Putin

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.