Curs valutar
  • EUR
    19.9367
    -0.1741%
  • USD
    17.2224
    -0.0447%
  • RUB
    0.2026
    0.0494%
  • RON
    3.8020
    -0.2209%
  • UAH
    0.3845
    -0.1821%

Toate știrile

19 august 2026

Republica Moldova vrea extinderea cooperării pe domeniul securității cu Uniunea Europeană

12 Mai 2022, 19:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
12 Mai 2022, 19:11 // Actualitate //  Realitatea.md

Conducerea Ministerului Afacerilor Interne a avut joi, 12 mai, o ședință de lucru cu Înaltul comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Astfel, în cadrul întâlnirii, demnitarii au pus în discuție crearea unui mecanism inovator european, care să intervină integrat în caz de crize majore, plecând de la provocările, riscurile și amenințărilor generate de războiul în Ucraina.

Potrivit responsabililor, experiența acestei crize a arătat că formatele de colaborare curente prevăzute de convenții, acorduri și tratate internaționale nu prevăd mecanisme rapide cu privire la cooperarea polițienească și în materie judiciară, precum și sporirea rezilienței în combaterea infracțiunilor transnaționale, similare celui de intervenție UE pentru managementul crizelor, care are în vedere mecanismul de protecție civilă.

Oficialii au recunoscut că este un format optim de punerea în discuției a chestiunilor tehnice pentru a operaționaliza un astfel de mecanism de intervenție european și asupra spațiului non european, în Republica Moldova, care să intervină promt în situații de criză similare războiului de Ucraina și în țări care încă nu sunt membre UE.

„Îndrăznim să îi propunem doamnei comisar Johansson, ca în misiunea sa de dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă a UE, să includă și Moldova sub umbrela de securitate a UE, ca o centură de siguranță a întreg spațiului european, ca primă redută de aparare, chiar dacă Moldova nu este încă stat al UE. Comisarul Johanson are o misiune grea în aceste vremuri, de aceea îi dorim că prin inteligența și determinarea de care dă dovadă, să inoveze mecanisme de intervenție și pe timp de război, când amenințările sunt diverse și atât de agresive, astfel încât eforturile de apărare să fie pe măsură”, a menționat Ana Revenco.

Totodată, a fost remarcată necesitatea de a consolida capacitățile subdiviziunilor MAI care sunt în prima linie, pentru a crește nivelul de securitate atât la hotare, cât și pe teritoriul țării. În acest context, ministrul a mulțumit comisarului UE pentru ajutorul acordat în încheierea Acordului de cooperare dintre Republica Moldova și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Încheierea acestui Acord de cooperare a determinat sporirea rezilienței în apărarea frontierei de stat, asigurată de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova.

„Apreciez modul în care Ministerul afacerilor interne gestionează criza refugiaților. Acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Frontex a fost pregătit și semnat în timp record, iar în acest timp scurt, reprezentanții agenției Frontex au reușit să formeze o echipă foarte bună cu Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, iar acesta este un model de cooperare. Astăzi am discutat despre modalități de a aprofunda și extinde colaborarea noastră, pe domeniul securității. La fel, am analizat posibilitatea de a crea o platformă de cooperare între Comisia Europeană, țările membre și Republica Moldova pentru prevenirea crimelor transfrontaliere. Sunt în anticiparea extinderii colaborării noastre”, a menționat Ylva Johansson.

În cadrul întrevederii, ministrul a solicitat suport pe partea de tehnologie și digitalizare, prin oferirea echipamentelor performante de comunicare, monitorizare și analiză.

De la începutul mandatului, Poliția de Frontieră împreună cu reprezentanții Frontex au participat în mai multe operațiuni, în care au fost înregistrate circa 2000 incidente la hotar, printre care ridicare de acte false, capturi de droguri, tentative de a traversa ilegal frontiera.

De asemenea, Ylva Johansson a menționat că traficul de ființe umane crește pe timp de război, de aceea UE depune eforturi suplimentare pentru a preveni acest fenomen, prin crearea unui grup de lucru în cadrul Europol, precum și crearea unui plan de acțiuni de 10 pași în cadrul Platformei pentru solidaritate, din care va face parte și Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 21:55
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Aug. 2026, 21:55 // Slider //  Ana Panaguța

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis miercuri, 19 august, o funcționară de rang înalt a Președinției ucrainene, Irina Mudra, adjuncta șefului său de cabinet, transmit știrileprotv.ro.

Zelenski a demis-o în contextul în care autoritățile anticorupție au anunțat o operațiune care vizează membri ai biroului prezidențial și un deputat ucrainean, transmite news.ro. Decizia vine la o zi după criticile vehemente ale fostului ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, care a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului.

Decretul prin care Irina Mudra a fost demisă a fost publicat miercuri pe site-ul președinției, iar Agenția Națională Anticorupție (NABU) și Parchetul specializat (SAP) au anunțat că desfășoară o „operațiune specială menită să desființeze o organizație criminală care funcționa sub conducerea unui deputat ucrainean în exercițiu și a unui fost deputat, cu participarea unor înalți funcționari ai Președinției ucrainene”.

Spălarea a 150 de milioane de hrivne

Potrivit NABU, suspecții ar fi spălat 150 de milioane de hrivne (aproximativ 2,8 milioane de euro) cu scopul de a plăti cauțiunea unui acuzat într-un alt caz major de corupție care a zguduit Ucraina anul trecut. Cazul se referea la deturnări masive de fonduri în sectorul energetic și a dus la demisia miniștrilor justiției și energiei, precum și la plecarea din funcție a șefului cancelariei prezidențiale, Andrii Iermak, considerat unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina.

Anchetatorii susțin că acest vast sistem de corupție a fost organizat de Timour Mindici, un om de afaceri considerat un prieten apropiat al președintelui Zelenski, care a fugit în străinătate.

Un context politic tensionat

Demiterea Irinei Mudra are loc într-un context politic tensionat, la o zi după ce fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului. Corupția este o problemă recurentă în Ucraina de mulți ani, iar de la începutul invaziei ruse din 2022 au izbucnit mai multe scandaluri majore, inclusiv în cadrul armatei.

Până în prezent, operațiunile NABU și SAP au dus rareori la condamnări în instanță. În 2025, Volodimir Zelenski a încercat să le retragă independența acestor două structuri anticorupție, înainte de a fi nevoit să dea înapoi în fața valului de proteste în rândul societății civile și al aliaților occidentali ai Kievului.

Până în prezent, nici președintele, nici șeful Cancelariei prezidențiale, Kirilo Budanov, nici Mudra însăși nu au făcut comentarii suplimentare cu privire la decizia lui Zelenski de a o demite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!