Forțe din interiorul Transnistriei vor să alimenteze destabilizarea, afirmă ministrul Nicu Popescu într-un interviu acordat pentru Reuters. Oficialul declară că Republica Moldova își dorește soluționarea pașnică a conflictului.

Șeful diplomației de la Chișinău a precizat că majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului nu își doresc război, Totodată, potrivit lui, autoritățile depun efort pentru ca provocările să nu își atingă scopul.

„Vrem să rezolvăm conflictul transnistrean prin dialog pașnic și diplomație. Ceea ce vedem este că majoritatea absolută a cetățenilor din regiunea transnistreană nu vor să trăiască într-o zonă de război și vor pace, dar există forțe în interior care vor să alimenteze destabilizarea, Sunt limitați, dar vor să facă jocuri care aprind tensiunile. Lucrăm pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla”, a declarat Popescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vorbind despre criza refugiaților, oficialul de la Chișinău a spus că țara noastră are nevoie de mijloace financiare pentru a aloca bani refugiaților rămași în Moldova și familiilor care i-au primit. Totodată, el a precizat că Republica Moldova este o țară cu istorie europeană și democrație consolidată, „Credem că locul nostru este în interiorul Uniunii Europene. Sperăm că în următoarele câteva săptămâni și luni UE va recunoaște aspirațiile noastre”, a conchis Popescu.

#MAEIE #Nicu Popescu #războiul din Ucraina #Transnistria

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.