„Ca să obții rezultate trebuie să muncești mult, inclusiv să faci ședințe la orele 03:00, 04:00 sau 05:00 dimineața”. Este răspunsul lui Ilan Șor, liderul Partidului „ȘOR”, la acuzațiile recente ale jurnalistei Natalia Cheptene, fost purtător de cuvânt al lui Ilan Șor, care a spus că acesta organiza ședințe matinale, iar angajații săi erau nevoiți să facă față unui orar încărcat.

„Nu-i consider pe oameni robi, așa cum a spus Natalia Cheptene, urmărind să mă jignească. Eu conștientizez responsabilitatea pe care o am. Dacă trebuie de muncit, eu lucrez la 03:00, 04:00 sau 05:00. Lucrez ca să generez rezultate. Nu am timp de odihnă și prietenii mei apropiați știu despre asta. Am nevoie de rezultate, vreau ca oamenii să fie mulțumiți și satisfăcuți de la faptul că au avut încredere în mine”, a declarat Șor într-o intervenție live pe pagina sa de Facebook.

Același orar încărcat de muncă, liderul Partidului „ȘOR” l-a avut și în 2015, când a fost ales primar al orașului Orhei.

„Când venisem la Orhei, mulți voiau să plece din Primărie, însă ulterior au înțeles că numai așa vom putea obține rezultate. La primărie desfășuram ședințe la orele 21:00, 22:00 sau chiar 23:00. Plecam din Orhei pe la 1-2 noaptea, deoarece pentru mine conta rezultatul muncii depuse”, a spus Ilan Șor.

El a mai menționat că în primii ani de activitate în funcția de primar de Orhei, prezenta, lunar, rapoarte despre activitatea sa în fața cetățenilor. „Oamenii voiau să afle ce vor primi ei după munca mea”.

#Ilan Șor #Natalia Cheptene

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.