De sărbătorile pascale, pe Internet au apărut o serie de fotografii cu oameni în iarbă. Conexiunea cu pământul este promovată și de noi, doar că înainte de a vă tăvăli prin verdeață, vrem să vă avertizăm despre consecințe. Ați auzit vreodată de Boala Lyme? Cu referire la datele OMS, în ultimii 30 de ani, riscul de a căpăta una a crescut de 15 ori în Europa.
Boala Lyme este una infecțioasă cu afectare sistemică produsă de o bacterie – Borrelia burgdorferi, transmisă omului prin înțepătura unor căpușe din genul Ixodes infectate. Mai este cunoscută și sub numele simplu de borelioză sau supranumită „boala cu 1000 de fețe”, din pricina faptului că, afectând întregul organism, simptomele și semnele ei mimează pe cele ale altor boli, iar reacția individuală față de agentul patogen este foarte diferită de la om la om. Aflați mai multe, mai jos.
Infecția este sistemică, afectează întregul organism și parcurge trei stadii mai mult sau mai puțin distincte. Începe de obicei cu o leziune tegumentară caracteristică, eritem cronic migrator. După mai multe zile până la săptămâni, spirochetele se pot răspândi prin sânge spre alte organe din corp. Și după luni până la ani mai târziu pot apărea semnele unor complicații grave.
Se poate defini un nucleu comun de simptome valabil pentru toți pacienții, în rest fiecare bolnav reacționează diferit în funcție de foarte mulți parametri: vechimea bolii, numărul de agenți patogeni care au provocat infecția, caracteristicile proprii ale sistemului imunitar al individului etc.
Diagnostic și tratament
Analizele indirecte apreciază reactivitatea organismului. Analizele directe evidențiază prezența bacteriei în organism (de pildă bacteria însăși sau material genetic aparținând acesteia, prin microscopie în câmp întunecat DFM sau metoda imunofluorescenței, precum și prin diverse analize ca PCR).
Cu cât boala este tratată mai repede, la scurt timp după înțepătura de căpușă, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. Altminteri se poate ajunge la o borrelioză diseminată, cronică, cu afectări articulare, cardiace, oftalmologice și neurologice cronice.
În general, după 6 luni de simptome, se poate vorbi despre „Boală Lyme cronică”. Cu toate acestea unii specialiști susțin că foarte mulți dintre cei diagnosticați cu „Boala Lyme cronică” suferă de fapt de sindromul de oboseală cronică, o afecțiune pentru care nu există tratament și care reprezintă un diagnostic mai greu de acceptat de pacienți.
Tratamentul alopat se rezumă la antibioterapie (cure repetate cu doze mari, antibiotice combinate, perioade mari de timp/cură — 4-8 săptămâni/cură). Efecte pozitive în tratamentul cazurilor de borrelioză au fost obținute și prin terapia cu oxigenare hiperbară.
Comentariul medicului
Dmitri Vihrov, medic-epidemiolog și specialist în dezinfectare în cadrul companiei din Rusia „Чистый город”, a explicat pentru RBC cum se comportă căpușele. Acestea nu cad pe oameni din copaci, pentru că nu se pot ridica de la pământ mai sus de 70 de centimetri. Au un organ sensibil cu care înregistrează vibrațiile firelor de iarbă și a crengilor de arbuști. Semnalele le fac să se oprească din ascensiune.
„Căpușele stau pe iarbă aproape de neclintit, însă atunci când ajung pe om, devin active. Sunt sensibile și la temperatura corpului, iată de ce de pe îmbrăcăminte cu ușurință găsesc o bucată de piele. Aleg suprafețe cu o piele mai caldă și mai subțire sau pe cele unde vasele sanguine se pot vedea cu ochiul liber, cum ar fi: zonele inghinale, buric, axile, sub sân, sub fese, sub omoplați, zonele unde sunt amplasate benzile elastice ale lenjeriei.
În timpul mușcăturii, căpușa introduce salivă, care poate conține un agent infecțios. Prin urmare, vă puteți infecta fără ca sângele dvs. să fie supt, dar pur și simplu în mod accidental, când mergeți în pădure fără echipament de protecție”.
Fiți atenți să nu confundați mijloacele de protecție insecticide cu cele acaricide. Potrivit medicului, primele pot fi aplicate pe piele și sperie căpușele, celelalte se aplică doar pe haine și sunt în stare să le ucidă. Chiar și așa, se mai atenționează că efectul protector nu depășește 95%.
3 reguli de aur
Plimbați-vă în spații deschise, fără vegetație abundentă, pe cărări largi.
Îmbrăcați-vă în haine de culoare deschisă, astfel încât să puteți vedea căpușa. Băgați pantalonii în ciorapi, să aveți un tricou cu mâneți lungi și strânse pe care să-l prindeți în pantaloni.
După plimbare, verificați îmbrăcămintea și corpul.
Dacă ați fost mușcat de căpușă…
Căpușa trebuie extrasă cât mai repede. Adresați-vă la cel mai apropiat punct medical.
Dacă nu aveți posibilitatea de a vă adresa pentru ajutor medical, încercați cu prudență să-l scoateți de sine stătător:
- cu un fir de ață, legați un nod în jurul căpușei și trăgând cu grijă capetele firului în sus și în lateral, trageți-o afară. În locul unui fir, puteți utiliza o pensetă specială, cu care trebuia să apucați capul căpușei și să o îndepărteze cu o mișcare de răsucire;
- dezinfectați locul (70% alcool, 5% iod);
- spălați-vă bine mâinile cu apă și săpun.
Nu trebuie să o zdrobiți, deoarece puteți freca agentul patogen în piele și vă puteți infecta!
