Curs valutar
  • EUR
    20.1211
    0.0318%
  • USD
    17.5393
    0.0838%
  • RUB
    0.2084
    0.6718%
  • RON
    3.8220
    -0.0419%
  • UAH
    0.3926
    0.1019%

Toate știrile

21 septembrie 2026

Rata de bază, la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, dar moldovenii continuă să se împrumute: Ce spun economiștii

14 Aug. 2026, 11:57
 // Categoria: Economie // Autor:  Daniela Baranovschi
14 Aug. 2026, 11:57 // Economie //  Daniela Baranovschi

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), de la 5% la 7,5%, este cea mai înaltă rată din ultimii trei ani, însă, potrivit expertului de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, efectele acestei decizii asupra creditării și comportamentului populației sunt, cel puțin deocamdată, limitate. Expertul a spus vineri, 14 august 2026, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” că o rată mai mare decât actualul nivel de 7,5% a fost înregistrată ultima dată în mai 2023, când a ajuns la 10%. Nivelul record a fost atins în august 2022 – 21,5%.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, majorarea ratei de bază are, în mod normal, scopul de a tempera creditarea și de a încuraja economisirea. Totuși, situația actuală este mai puțin obișnuită, deoarece inflația nu se află într-o accelerare pronunțată. Rata anuală a inflației a crescut de la 5,8% în primul trimestru al anului la 6,5% în trimestrul doi, însă în trimestrul trei se observă deja o ușoară diminuare a ritmului de creștere a prețurilor. Expertul a calificat situația drept un „paradox”, întrucât, în timp ce inflația dă semne de temperare, rata de bază este majorată. În opinia sa, explicația deciziei BNM ar putea deveni mai clară în următoarele două-trei luni, în cazul în care inflația va accelera din nou.

„În acest an avem o situație mai puțin tradițională. Inflația se duce în jos, iar rata de bază – în sus. Admit că vom avea pe viitor o posibilă creștere a prețurilor, dar cel puțin acum această majorare este greu de înțeles”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, presiunile inflaționiste din prima parte a anului au fost determinate în mare măsură de scumpirea resurselor energetice, a produselor petroliere și gazelor naturale, dar și de consecințele războiului din Ucraina, scumpirea fertilizanților și a materialelor de construcție. În același timp, în perioada de vară, prețurile produselor agroalimentare contribuie la temperarea inflației. În acest an, materia primă agricolă s-a ieftinit față de anul precedent, ceea ce creează premise pentru menținerea sau chiar reducerea prețurilor la unele produse alimentare.

„Avem o luptă. Pe de o parte, produsele agroalimentare trag prețurile în jos, pe de altă parte, bunurile și serviciile înregistrează o creștere destul de importantă”, a explicat expertul, subliniind că o bună parte a presiunilor inflaționiste este importată.

Unul dintre efectele urmărite de către BNM prin majorarea ratei de bază este creșterea atractivității depozitelor bancare. Potrivit economistului, acest mecanism funcționează într-o anumită măsură: dobânda medie la depozitele populației a crescut până la aproape 5,7%, față de 5,2% cu câteva luni în urmă. În schimb, reacția dobânzilor la credite este mult mai slabă. Ioniță a remarcat chiar o situație paradoxală: în timp ce rata de bază a crescut, dobânda medie la creditele acordate persoanelor fizice a scăzut de la 10% în trimestrul trei din 2025 la 9,7% în trimestrul doi din 2026.

„În cazul creditelor, lucrul acesta nu are loc. Ele sunt insensibile la tot ceea ce face BNM”, a menționat economistul.

Influența ratei de bază asupra creditelor ipotecare este, potrivit analistului economic, mai slabă și se manifestă cu întârziere. În pofida majorării ratei de bază de la 5% în aprilie la 7,5% în iulie, volumul creditelor ipotecare a ajuns la circa 1,1 miliarde de lei într-o singură lună – cel mai mare nivel înregistrat până acum. În același timp, dobânda medie la aceste credite a scăzut de la 8,2% la 8%. Analistul economic menționează că evoluția creditării ipotecare este influențată mai degrabă de situația din sectorul construcțiilor și de pe piața imobiliară decât de modificarea ratei de bază.

O situație similară se observă și în cazul creditelor de consum. Volumul acestora a ajuns la 1,8 miliarde de lei în luna iunie, față de 1,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut – cel mai mare nivel din istorie. Numărul creditelor a atins, de asemenea, un maxim istoric, de aproximativ 295 de mii de credite într-un an. Veaceslav Ioniță a mai precizat că, în 2022, creditele de consum au fost mult mai sensibile la modificarea ratei de bază. În perioada respectivă, dobânzile la creditele de consum au crescut de aproape patru ori, în timp ce creditele ipotecare s-au scumpit de aproximativ două ori. În prezent însă, majorarea ratei de bază este considerată prea redusă pentru a produce un efect semnificativ asupra creditării.

Un alt indicator analizat de expert este nivelul economiilor nete ale populației – diferența dintre volumul depozitelor și cel al creditelor. Acesta reflectă înclinația populației spre economisire sau consum. În trimestrul patru din 2025 și primul trimestru din 2026, moldovenii au avut o înclinație mai mare spre economisire, depunând mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite. În trimestrul doi însă, odată cu majorarea ratei de bază, situația s-a schimbat: depozitele au crescut, dar creditele au crescut și mai mult.

 

„Am avut o situație mai rar întâlnită, când înclinația spre consum a fost mai mare decât cea spre economii”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, unul dintre efectele cele mai rapide și vizibile ale majorării ratei de bază se manifestă asupra valorilor mobiliare de stat (VMS), prin intermediul cărora Guvernul se împrumută.

 

„VMS întotdeauna au o legătură perfectă cu rata de bază. Acestea cresc imediat ce începe să crească rata de bază, ajungând aproape la același nivel, depășind chiar rata de bază”, a explicat expertul.

Astfel, dacă la începutul anului Guvernul se împrumuta la o dobândă de aproximativ 9,5%, în luna iulie costul împrumuturilor a ajuns la circa 10%. În consecință, statul se împrumută acum mai scump pentru a rambursa împrumuturi contractate anterior la costuri mai mici.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că, în actualele condiții, politica monetară a BNM are o influență redusă asupra deciziei populației de a lua credite, în special în cazul creditelor ipotecare și de consum. În schimb, efectul majorării ratei de bază este resimțit mai rapid de depozite și, în special, de costul împrumuturilor contractate de Guvern.

„Politica monetară a BNM, în condiția când avem inflație importată de pe segmentul energetic, are o influență extrem de slabă asupra comportamentului cetățenilor de a se împrumuta de la bănci”, a conchis expertul.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
20 Sept. 2026, 19:02
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Sept. 2026, 19:02 // Slider //  Ana Panaguța

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top