Majorarea prețurilor la carburanți nu are loc pentru că legea aprobată de PAS este proastă, ci pentru că acestea sunt evoluțiile de pe piața mondială. Astfel comentează președintele comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, Dumitru Alaiba, prețurile record din acest week-end stabilite de ANRE pentru benzină și motorină. Potrivit deputatului PAS, prețuri record la carburanți se înregistrează în toată Europa, iar Republica Moldova nu este o excepție.

„Dacă trecem Prutul în România benzina e aproape 40 de lei în banii noștri și așa e în toată Europa. Noi am votat această lege pentru că nu există concurență pe această piață, și am decis să legăm prețul la pompă la benzină și motorină de cotațiile Platts. Iar când ai această vâlvă pe piața internațională nu poți să te aștepti la ieftinirea benzinei și motorinei în Republica Moldova. Aceste scumpiri nu sunt din cauza legii votate de PAS, dacă am fi avut aceeași evoluție pe piața internațională, indiferent de modul de stabilire a prețurilor, scumpirile oricum erau să fie”, a spus Dumitru Alaiba în timpul emisiunii Rezoomat de la RliveTV.

Pentru astăzi și pentru mâine, ANRE a stabilit un preț plafon de 29,29 lei un litru de benzină și de 27,66 lei pentru un litru de motorină. Dumitru Alaiba spune că cetățenii vor resimți imediat scăderea prețurilor la carburanți, atunci când se va înregistra o descreștere și pe plan internațional.

„Legea spune că prețul de stabilește zilnic în funcție de cotațiile Platts. Uneori pierzi, alteori câștigi. Nu cred că prețurile de pe extern, de acum, sunt pentru totdeauna și atunci când vor scădea, vom simți. Știu că asta nu încălzește pe nimeni acum, noi putem face multe, dar nu putem controla piața mondială”, a mai spus Dumitru Alaiba.

#ANRE #carburanti #Dumitru Alaiba

Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.