Exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2022 au avut o valoare de 395,8 milioane dolari SUA, cu 17,6% mai mult în raport cu luna februarie 2022 și cu 52,7% mai mult comparativ cu luna martie 2021. Cele mai multe mărfuri au ajuns în România. Exporturile spre Federația Rusă înregistrează o tendință de scădere în perioada ianuarie-martie 2022, scrie Bani.md.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022, cele mai multe mărfuri au ajuns în România, fiind urmată de Turcia și Italia.

România (31,7% din total exporturi);
Turcia (11,5%);
Italia (11,1%);
Germania (5,9%);
Federația Rusă (5,4%);
Bulgaria (4,6%);
Elveția (3,3%);
Polonia (2,8%);
Ucraina (2,4%);
Cehia (2,2%);
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2,1%);
Grecia (1,5%);
Belarus (1,4%);
Ungaria (1,3%);
Franța (1,2%);
Olanda și Spania (câte 1,1%);
Statele Unite ale Americii (0,9%);
Cipru și Liban (câte 0,8%).

Așadar, cele mai multe mărfuri au ajuns în țările Uniunii Europene. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-martie 2022 au totalizat 713,5 milioane dolari SUA (de 1,6 ori mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 67,1% în total exporturi, în creștere cu 2,9 puncte procentuale față de ianuarie-martie.

În ceea ce privește exporturile în Federația Rusă exporturile au constituit 5,4%, fiind în scădere cu 13,8%.

Mijloacele de transport rutier rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (75,3% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (15,4%), transportul feroviar (8,6%) și transportul aerian (0,7%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exporturi #marfuri #piata UE

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.