Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a făcut cadou un prosop omologului său din Lituania, Gitanas Nauseda, care a fost la Chișinău cu o vizită oficială. Și un album fotografic. În schimb, liderul de la Vilnius i-a dăruti un album de artă în două volume care, la fel, poartă o semnificație deosebită.

„Acest prosop este creat de meșterițele de la „Casa Cristea” – unul dintre cele mai cunoscute ateliere de artizanat din țara noastră, apreciat pentru autenticitatea lucrărilor și pentru perpetuarea tradițiilor. Prosopul este un element decorativ care nu lipsea din nicio casă, iar ornamentele sale transmit mesaje de belșug, bunăstare, pace. Tocmai de aceea este folosit la diferite ceremonii – în special, la nunți, ca semn al unui nou început și al unui viitor prosper. Iar acest album fotografic vă va ajuta să descoperiți Moldova”, a declarat Maia Sandu.

La rândul său, președintele Nauseda i-a înmânat un album de artă în în care se regăsește și portretul Mariei Lupu, fiica domnitorului Vasile Lupu. La vârsta de 20 de ani ea devenit cea de-a doua soție a lui Jonušas II Radvila – o figură politică și militară proeminentă a Marelui Ducat al Lituaniei în secolul 17.

Maria Lupu-Radvila s-a remarcat prin activitățile sale filantropice, inclusiv prin faptul că a construit o biserică ortodoxă. Și astăzi, ea este considerată una dintre personalitățile cele mai vibrante, care au contribuit la apropierea țărilor noastre.

Amintim că Guvernul de la Vilnius a decis să ofere Republicii Moldova 11 mii de doze de vaccin, ajutor pentru combaterea pandemiei. În numele cetățenilor, Maia Sandu i-a mulțumit pentru acest gest de solidaritate.

Pe finalul vizitei, au sădit câte un puiet de mesteacăn la Grădina Botanică din Chișinău, în semn de prietenie și dorință de consolidare a relațiilor bilaterale.

Este de menționat că Gitanas Nauseda a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova la invitația Maiei Sandu. Aceasta este prima vizită a unui șef de stat lituanian în țara noastră în ultimii șase ani.

#cadou #prosop

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.