S-a încheiat, în sfârșit, „circul evaluării procurorului general”. Clovnii urcați la rampă și-au jucat spectacolul, iar acum, nerăbdători își așteaptă aplauzele, doar că nu prea avem ce aplauda din moment ce toți știu că rezultatul fusese preconceput, iar „circarii” s-au antepronunțat din start”. Cu o asemenea reacție a venit astăzi, 17 mai, procurorul general suspendat al Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, care acuză guvernarea de mimare și încercare abuzivă de a-l înlătura de la conducerea instituției, după ce a fost evaluat de comisia instituită.

Stoianoglo afirmă că, cele șapte luni cât a durat procesul de evaluare și elaborarea acestui concept asupra metodei de a-l demite au fost nimic mai mult decât „o absurditate, derulată într-o perpetuă aranjare a regulilor de joc, schimbare a criteriilor de evaluare, a regulamentelor și a persoanelor potrivite”.

„Puterii i-au luat tocmai șapte luni pentru a scăpa de inacceptabilul procuror general. Întregul proces, care nu a fost decât o absurditate, s-a derulat într-o perpetuă aranjare a regulilor de joc, schimbare a criteriilor de evaluare, a regulamentelor și a persoanelor potrivite. Nici chiar Recomandările Comisiei de la Veneția nu i-a temperat pe regizorii și realizatorii acestui „circ”, ignorând brutal opinia experților europeni”, se arată în reacția lui Stoianoglo.

Precizăm că, procedura de evaluare a performanțelor procurorului general a fost inițiată ca urmare a unei sesizări a președintei Maia Sandu. Potrivit legislației, în eventualitatea în care comisia de evaluare acordă calificativul „nesatisfăcător” activității procurorului general, Consiliul Superior al Procurorilor propune șefului statului eliberarea acestuia din funcție.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) ar urma să examineze în ședința de pe 18 mai Raportul Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Stoianoglo #comisie #CSP #evaluare #procuror

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.