Președintele Parlamentului de la Chișinău spune că autoritățile Republicii Moldova s-au plâns secretarului general ONU că Agenția ONU pentru Refugiați nu acționează cu viteza cuvenită. Potrivit lui Igor Grosu, din cei 90 de mii de refugiați ucraineni stabiliți în Moldova, doar 30 de mii și-au primit banii promiși. Mult mai puține familii din țara noastră, care găzduiesc refugiați, au primit ajutorul financiar promis.

Președintele Parlamentului spune că a existat propunerea din partea Chișinăului să fie mobilizați mai mulți operatori, astfel încât procesul de sprijin să fie urgentat.

Igor Grosu susține că Agenția ONU pentru Refugiați, care și-a asumat responsabilitatea de a-i ajuta financiar atât pe ucrainenii care s-au adăpostit în Republica Moldova, cât și familiile de moldoveni care îi găzduiesc nu acționează conform promisiunilor, potrivit ipn.md.

„Avem două linii de finanțare în contextul crizei refugiaților. O linie de finanțare pentru refugiați, bani pe care ONU îi acordă refugiaților. E vorba de 2200 de lei. Și avem o linie de suport financiar pentru familiile-gazdă. Eu nu sunt mulțumit de felul în care ONU gestionează acest proces. Ultimele date arată că doar 30 de mii de refugiați au beneficiat de bani, în timp ce ei sunt 92 de mii. Și mai mic este numărul beneficiarilor de suport dintre familiile – gazdă. Noi ne-am manifestat nemulțumirea față de cei care gestionează acest buget mare din partea ONU. Am explicat asta și secretarului general ONU și îndemn cetățenii noștri să completeze formularele și să ceară ajutor”, a spus Igor Grosu în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Președintele Parlamentului a îndemnat oamenii să consulte site-ul www.dopomoga.gov.md , să completeze formularele și să fie mai insistenți când este vorba de sprijinul financiar promis de ONU.

„Oameni buni, bateți la ușa acestor centre. Sunt bani alocați atât pentru refugiați, cât și pentru familiile – gazdă, care au problemele lor și deja au făcut un lucru enorm găzduind refugiați. Am cerut ONU să ne spună dacă este nevoie să intervenim, să mobilizăm suplimentar oameni, operatori. E nevoie ca ei să se miște mai repede”, a mai spus președintele Parlamentului.

De asemenea, șeful Legislativului spune că deciziile Finlandei și Suediei de a depune cereri de aderare la NATO, sunt acțiuni suverane ale statelor respective, iar Republica Moldova își păstrează neutralitatea și acționează strict în conformitate cu acest statut prevăzut de Constituție.

„Sunt decizii asumate de guvernele și parlamentele acestor țări. Republica Moldova a reușit și reușește în continuare să păstreze calmul în societate, chiar dacă avem armata rusă, aflată ilegal pe teritoriul nostru, chiar dacă avem un depozit ilegal de muniții la Cobasna. Noi reușim să păstrăm stabilitatea, să găzduim refugiații ucraineni. Iar opoziția, coloana a 5-a, pe de o parte, este speriată când a văzut de ce sunt capabili partenerii lor, pe de altă parte, încearcă să-și justifice solda pe care o primesc de la patroni”, a spus președintele Parlamentului.

Potrivit anunțului făcut de Agenția ONU pentru Refugiați, fiecare refugiat ajuns în Republica Moldova are dreptul la 2.200 lei/lună.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Grantul va fi reînnoit pentru refugiații rămași în țară. De asemenea, familiile care găzduiesc cel puțin doi refugiați din Ucraina pentru o perioadă minimă de o săptămână sunt eligibili pentru a primi plata unică în valoare de 3500 de lei.

#ajutor #ONU #refugiati #suport financiar

Republica Moldova nu apare în clasamentul internațional al datoriei guvernamentale pe cap de locuitor realizat de Visual Capitalist în baza datelor OECD, însă un calcul orientativ arată că povara datoriei raportată la fiecare locuitor este mai mică decât în România, Bulgaria sau alte state europene incluse în top, scrie BANI.MD.

Clasamentul „Government Debt per Capita” compară datoria guvernamentală brută pe locuitor, ajustată la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Potrivit datelor prezentate, Statele Unite conduc detașat clasamentul, cu aproximativ 113.300 de dolari pe locuitor, fiind urmate de Japonia – 110.700 de dolari și Italia – 94.000 de dolari.

În Europa de Est diferențele sunt considerabile. România înregistrează o datorie de aproximativ 35.900 de dolari PPP pe locuitor, Polonia – 39.100 de dolari, Slovacia – 33.600 de dolari, Cehia – 30.400 de dolari, iar Bulgaria – 13.700 de dolari. Turcia se află la capătul clasamentului prezentat, cu circa 11.800 de dolari.

Republica Moldova nu este inclusă în grafic, întrucât vizualizarea utilizează date OECD și exclude economiile non-OECD.

Un calcul orientativ pentru Moldova indică însă o valoare de aproximativ 7.250 de dolari PPP pe locuitor. Estimarea rezultă din raportarea nivelului datoriei publice și garantate public, estimat de FMI la circa 36,5% din PIB în 2025, la dimensiunea economiei exprimată la paritatea puterii de cumpărare și la populația țării.

La nivel mondial, Statele Unite ies în evidență nu doar prin valoarea absolută a datoriei, ci și prin povara calculată pe locuitor. Potrivit Visual Capitalist, datoria guvernamentală americană pe persoană s-a dublat într-un deceniu, iar datoria totală a SUA a depășit pragul de 40.000 de miliarde de dolari.