Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în Parlamentul European în contextul depunerii cererii de aderarea a țării noastre la Uniunea Europeană, solicitând sprijinul tuturor țărilor membre a comunității UE, dar și a ajutorului pentru a continua reformele anticorupție și de pedepsire a politicienilor care au jefuit țara de-a lungul timpului, iar acum s-au refugiat în unele state membre ale Uniunii.

Sandu a informat eurodeputații că, Guvernul de la Chișinău și-a asumat responsabilitatea de a reforma justiția, iar acest proces a fost inițiat și resimțit prin eliminarea schemelor de corupție, a condamnărilor abuzive de instanțele judecătorești

„Vă cer ajutor pentru a lupta împotriva corupției. Vă rog să-i sancționați pe acei politcieni, care au captura instituțiile în trecut, au furat bani publici și s-au mutat în străinătate, au investit în aceste țări banii furați, inclusiv în state cu democrații consolidate. Trebuie să ne ajutați să întoarcem banii furați de acești politicieni și de la cetățenii moldoveni și să-i aducem în fața justiției. Moldova este hotărâtă să rămână parte a lumii libere. Noi facem parte din Europa. Vă cer sprijin pentru Moldova pentru cei care-și doresc pacea și viitorul alături de valori promovate de UE”, a spus Sandu în fața plenului european.

Totodată, Maia Sandu a îndemnat țările UE să sprijine eforturile Moldovei în aderarea la comunitatea europeană.

„Acordarea de statut de candidat pentru țara mea este o decizie bună. Noi aparținem de Uniunea Europeană. Cu o limbă europeană, cu valori europene și tendințe la fel europene. O treime din moldoveni deja dețin cetățenia europeană. Valorile europene sunt valorile noastre. Vă cer sprijin pentru Moldova, pentru cei care-și doresc să-și păstreze valorile și libertatea. Diaspora noastră probabil deja ați cunoscut-o, lucrează aici în Europa, achită impozite și ajută la dezvoltarea țărilor comunității Nu suntem naivi să credem că acest proces se face peste noapte și nu căutăm scurtături. Dorim să se dea dovadă de pragmatism și conciliere din partea țărilor UE. Acest lucru ar reprezenta pentru cetățenii moldoveni luminița de la capătul tunelului. Avem nevoie de o decizie politică, care va reprezenta pentru Moldova farul ce ne va ghida mai departe. Vreau să vă cer să deveniți ambasadorii în țările voastre pentru Moldova. Vă cer să auziți acest mesaj din partea moldovenilor”, a mai spus Sandu.

Amintim că, în zilele de 17-18 mai, șefa statului se va afla într-o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE, după care pe 19 mai va pleca la Paris. Potrivit Serviciului de presă al instituției prezidențiale, mâine, 18 mai, la ora locală 15:00, Maia Sandu va rosti un discurs în plenul Parlamentului European, iar la ora 15:30 – o conferință de presă comună cu Roberta Metsola, președintele Legislativului UE. Joi, 19 mai, Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

În seara zilei de 17 mai, Sandu a avut întrevederi cu președintele Consiliului Europei, Charles Michel, iar astăzi, 18 mai cu prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo. De asemenea, Sandu s-a întâlnit și cu reprezentanții mai multor grupuri parlamentare din cadrul Parlamentului European.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #discurs #Maia Sandu #Parlamentul European #UE

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.