Majoritatea telespectatorilor de la noi preferă emisiunile realizate în Moldova. O demonstrează topul producţiilor TV care au înregistrat cea mai mare audienţă în ultima lună.

Potrivit datelor AGB, 80 la sută din „top 20 emisiuni” reprezintă producţie locală, iar 90 de procente dintre acestea sunt în limba română. 16 poziţii revin anume producţiilor locale, relatează PublikaTV.

În ultima perioadă, mai mulţi radiodifuzori, experţi media şi membri ai Consiliului Audiovizualului au pus în discuţie importanţa susţinerii producătorilor autohtoni de televiziune.

„Brandurile comerciale pe care le veţi vedea susţin produsul autohton. Mulţumim pentru solidaritate!”

Astfel de mesaje sunt difuzate în pauzele publicitare din timpul emisiunilor autohtone, în încercarea de a atrage campanii de promovare pentru producțiile locale în română şi rusă.

Ponderea produsului local în oferta televiziunilor din jurisdicţia Republicii Moldova ar urma să crească substanţial de la 1 septembrie 2022, când va intra în vigoare reclasificarea radiodifuzorilor, operată de Consiliul Audiovizualului.

Prin decizia din martie a CA, numărul televiziunilor naţionale a crescut de la 13 la 41. Iar aceasta înseamnă că încă 28 de posturi vor fi obligate să difuzeze cel puţin opt ore de conţinut autohton zilnic, în loc de patru ore, cât este cota pentru televiziunile regionale.

Potrivit preşedintelui Consiliului Audiovizualului, această decizie ar urma să asigure cerinţe egale faţă de toate posturile TV care au în grilă programe pentru telespectatori din toată ţara şi care sunt recepţionate de 2/3 din populaţie.

Monitorizarea privind respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte cota de produs autohton va începe chiar din prima jumătate a lunii septembrie.

Totodată, un proiect de lege privind securizarea spaţiului informaţional prevede noi pârghii de responsabilizare a televiziunilor care vor refuza să respecte cota obligatorie de emisiuni autohtone. Documentul adoptat în prima lectură de PAS stabileşte că posturile TV ar urma să fie private de dreptul de a difuza publicitate pentru o perioadă de până la un an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CA #producție locală #rating #top #tv

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.