Un înalt oficial rus a declarat presei de stat că un sistem de arme laser de ultimă generație a fost desfășurat pentru utilizare activă în Ucraina. Arma cu laser a rușilor este utilizată pentru a doborî ținte cu o precizie incredibilă. Într-un interviu acordat canalului 1 controlat de stat, viceprim-ministrul rus Iuri Borisov a povestit că cea mai recentă armă laser a țării, numită „Zadira”, este acum folosită de unitățile militare care luptă în Ucraina. Echipamentul ar fi capabil să atingă ținte de până la 8 kilometri distanță în cinci secunde.

Iuri Borisov a adăugat că sistemul este mai avansat decât Peresvet, un alt sistem laser dezvăluit de către președintele rus Vladimir Putin în anul 2018. Astfel, Borisov a menționat că dacă Persevet doar „orbea” un obiect, noua generație de arme laser este capabilă să distrugă fizic ținta prin ardere.

Însă un alt înalt oficial, doar că al Pentagonului, a declarat, în timpul unei conferințe de presă, că Statele Unite nu au văzut nicio dovadă care să coroboreze afirmația lui Borisov.

Arma cu laser cu care rușii se laudă că o utilizează pe teritoriul Ucrainei

Mick Ryan, un general-maior retras al armatei australiane, care a studiat invazia rusă, a declarat pentru The Washington Post că arme precum Zadira ar putea doborî dronele de recunoaștere sau artileria ucraineană. Ar putea fi folosit și pentru a orbi soldații ucraineni, o tactică care este interzisă prin convenția internațională, a adăugat el.

Ryan a avertizat să nu considere cuvintele Rusiei la valoarea nominală în absența dovezilor care să susțină afirmațiile Moscovei. De la începutul războiului, Rusia a încercat în repetate rânduri „să-i uimească pe ucraineni și pe Occident cu presupusa lor superioritate”, a spus Ryan.

Arma cu laser a Rusiei a fost luată în râs

Afirmațiile despre așa-numitele „arme minune” ale lui Vladimir Putin au fost apreciate de către Volodimir Zelenski drept simplă propagandă, similară celei folosite în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial de către fosta Germanie nazistă.

Și așa vedem că în a treia lună a unui război la scară largă, Rusia încearcă să-și găsească „arma minune”… toate acestea arată clar eșecul complet al misiunii, a spus președintele ucrainean.

Vicepremierul rus Iuri Borisov s-a lăudat că Rusia dispune de o armă laser capabilă să „orbească” toţi sateliții de pe orbita terestră aflați până la 1.500 de kilometri altitudine. Acesta a vorbit despre o armă laser deja desfășurată în Ucraina, capabilă să distrugă prin incendiere o dronă, până la o distanță de 5 kilometri, chiar dacă această informație nu a fost confirmată până în prezent de SUA.

În prezent există cel puțin o țară în lume care a dezvoltat o astfel de armă laser: Israelul

În urmă cu o lună, Israelul a prezentat o înregistrare video care prezintă un sistem laser, intitulat „Iron Beam”, folosit pentru distrugerea dronelor, dar și a proiectelor de artilerie ori rachetelor de tip Katiușa. Iron Beam poate fi un sistem complementar care să fie folosit în paralel cu deja mult mai cunoscutul Iron Dome.

Israel has successfully tested the new “Iron Beam” laser interception system.

This is the world’s first energy-based weapons system that uses a laser to shoot down incoming UAVs, rockets & mortars at a cost of $3.50 per shot.

It may sound like science fiction, but it’s real. pic.twitter.com/nRXFoYTjIU

— Naftali Bennett בנט (@naftalibennett) April 14, 2022

#arma #laser #razboi #Rusia #Ucraina #Vladimir Zelenski

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.