Moldovenii care în mod vădit se eschivează de la acțiunile desfășurate de organele de drept ar putea să fie cercetați și investigați penal și trimiși în judecată chiar în lipsa lor. Un proiect de modificare a unor acte normative a fost prezentat astăzi, 25 mai de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care a prezentat inițiativa, anunțând că o va expedia Guvernului spre avizare.

Litvinenco a argumentat necesitatea introducerii unor asemenea modificări din considerentul că „avem multe cazuri când persoane față de care există bănuieli rezonabile că ar fi prejudiciat statul și ar fi furat banii cetățenilor noștri, au reușit să fugă în străinătate sau să se ascundă, sfidând legislația și organele de drept, iar din acest motiv dosarele nu pot fi finalizate și persoanele nu pot fi trase la răspundere”.

Proiectul prevede că, în situația când învinuitul a dispărut, evitând urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit ori nu este posibil asigurarea prezenței acestuia, înaintarea acuzării în lipsa învinuitului și finalizarea urmăririi penale se va verifica și autoriza de către un judecător de instrucție la solicitarea procurorului, care va dispune finalizarea urmăririi penale în absența învinuitului, prezentând copia ordonanței de punere sub învinuire contra semnăturii apărătorului ales sau celui care acordă asistență juridică garantată de stat. Finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului va fi posibilă dacă se întrunesc mai multe condiții cumulative indicate expres în textul proiectului de lege.

„Judecătorul de instrucție, la examinarea demersului respectiv, nu se expune pe fondul cauzei și nu se expune asupra vinovăției sau nevinovăției învinuitului ori asupra încadrării juridice a faptei ce i se impută. Rolul judecătorului de instrucție în acest proces este de a verifica că locul aflării învinuitului nu poate fi stabilit, că au fost întreprinse măsurile de căutare a acestuia și va constata că fără a recurge la mecanismul de finalizare a urmăririi penale în absența învinuitului, urmărirea penală se tergiversează în mod nejustificat Proiectul vine și cu un șir de garanții procesuale. Și anume, persoana condamnată în lipsă poate solicita reluarea examinării cauzei penale, dacă va depune personal sau prin apărător o cerere în acest sens către organele competente. Astfel, se garantează dreptul persoanei la un proces echitabil și dreptul de a se apăra. După emiterea sentințelor judecatoresti de condamnare, în situația în care prin aceste sentințe se va dispune confiscarea bunurilor condamnatului, va fi posibilă și nemijlocit, confiscarea bunurilor vizate în cauzele respective”, a spus Sergiu Litvinenco.

Ministrul Justiției a precizat că, mecanisme similare se regăsesc în legislația procesual-penală a unor țări precum România, Ucraina, Georgia, Franța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#condamnare #diasporă #proiect de lege #Sergiu Litvinenco

Bulgaria va avea pentru prima dată o femeie în funcția de președinte. Iliana Iotova a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit rezultatelor preliminare ale sondajelor realizate la ieșirea de la urne. Candidata, cunoscută pentru poziția favorabilă dialogului cu Moscova și opoziția față de sprijinul militar pentru Ucraina, ar fi obținut între 50,7% și 52,5% din voturi.

Contracandidatul său, Andrey Gyurov, susținut de forțele prooccidentale, a acumulat între 43,4% și 44% din sufragii, potrivit exit-poll-urilor.

În vârstă de 62 de ani, Iliana Iotova este fostă jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European. Ea este o apropiată a fostului președinte Rumen Radev, care a părăsit funcția în acest an pentru a participa la alegerile parlamentare. Iotova a preluat interimar atribuțiile de șef al statului la începutul anului.

Scrutinul s-a desfășurat într-un context tensionat pentru securitatea regională, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastei Bulgariei. În urma incidentelor, 21 de persoane au fost date dispărute. Autoritățile bulgare suspectează o legătură cu războiul din Ucraina, însă nu au prezentat dovezi clare privind implicarea Rusiei. Ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații.

În campania electorală, cei doi candidați au avut poziții diferite privind războiul din Ucraina și relațiile cu Moscova. Iotova a susținut că pacea poate fi obținută doar prin negocieri și a pledat pentru o Bulgarie puternică în cadrul Uniunii Europene. De cealaltă parte, Andrey Gyurov a cerut o poziție mai fermă față de Rusia și a insistat că Moscova trebuie să oprească agresiunea împotriva Ucrainei.

Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și NATO, este divizată de mai mulți ani în privința relațiilor cu Rusia, cu care are legături istorice apropiate.

Prezența la vot a fost de doar 23% în primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, când Iotova a obținut 35% din sufragii, iar Gyurov – 32%.

Victoria Ilianei Iotova marchează o premieră în istoria țării: aceasta va fi prima femeie aleasă în funcția de președinte al Bulgariei.