Președinții de Parlament din cele opt State Baltice și Nordice („Nord-Baltic 8” (NB8) vor efectua o vizită oficială comună în Republica Moldova, astăzi și mâine la inițiativa șefului Legislativului de la Chișinău Igor Grosu.

Astfel, Parlamentul Republicii Moldova va găzdui marți, 31 mai curent, reuniunea președinților de Parlament din Lituania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia și Suedia. După discuțiile cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, cele opt delegații vor avea întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare. Ulterior, șefii de Parlament vor susține o conferință de presă comună.

Agenda vizitei în Republica Moldova a președinților de Parlament din cadrul NB8 include și o întrevedere cu prim-ministra Natalia Gavrilița, precum și discuții cu reprezentanții societății civile. De asemenea, demnitarii vor vizita Centrul de plasament temporar pentru refugiați de la Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nord-Baltic 8” (NB8) este un format regional de cooperare, care întrunește opt state: Lituania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia și Suedia. În arealul competențelor forului intră problemele regionale și internaționale de actualitate.

#demnitari #întrevedere #parlamentul republicii moldova #presedinti #vizită oficială

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.