Întreprinderile S.A. „JLC”, S.A. „Incomlac”, S.A. „Lactis” și S.A. „Fabrica de unt din Florești” au beneficiat de privilegii neprevăzute de legislație, prin atribuirea eronată a pozițiilor tarifare pentru produsele lactate cu conținut de grăsimi străine. La o asemenea concluzie a ajuns Consiliul Concurenței, care a aprobat o decizie în acest sens la data de 25 mai curent.

Potrivit Consiliului Concurenței, încălcarea a fost admisă de către Î.S. Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare – succesor de drepturi a Î.S. Institutul Național de Standardizare și Metrologie.

În cadrul investigației, Consiliul Concurenței a constatat că Institutul Național de Standardizare și Metrologie a atribuit neîntemeiat întreprinderilor SA „JLC”, SA „Incomlac” SA, „Lactis” și SA „Fabrica de unt din Florești” pozițiile tarifare care se referă la unele produse lactate și brânză proaspătă pentru care conțin grăsimi străine. Prin urmare, aceste întreprinderi au comercializat timp de circa 8 ani, până în anul 2019, produsele de brânză și produsele de smântână cu grăsimi străine la cota redusă a TVA de 8% în loc de 20 %.

Acest fapt a avut ca efect crearea de condiții discriminatorii de activitate atât pentru ceilalți producători de produse de brânză și smântână, cu conținut de grăsimi străine care au plasat produsele respective pe piață la cota TVA standard de 20%, cât și pentru întreprinderile care produc produse lactate care conțin doar grăsimi lactice – care au avut costuri mai mari legate de achiziționarea grăsimilor lactice și, respectiv, fie nu au avut posibilitatea să plaseze pe piață produsele lactate la o rentabilitate suficientă, fie produsele lactate nu erau competitive prin preț în comparație cu produsele lactate cu conținut de grăsimi străine.

„Efectele acțiunilor ÎS Institutul Național de Standardizare și Metrologie s-au reflectat negativ asupra bugetului de stat. Scrisorile ÎS Institutul Național de Standardizare și Metrologie privind stabilirea pozițiilor tarifare au servit temei pentru practicarea neîntemeiată a cotei reduse TVA de 8% la plasarea pe piață a produselor de brânză și produselor de smântână cu conținut de grăsimi străine contrar prevederilor art. 96 din Codul Fiscal. În consecință, suma TVA colectată din valoarea produselor de brânză și produselor de smântână cu conținut de grăsimi străine, a fost cu 12% mai mică”, se arată în decizia Consiliului Concurenței.

În urma acestora acțiuni, în total, în bugetul de stat au fost achitați cu circa 99 milioane de lei mai puțin, decât ceea ce ar fi fost achitat dacă se aplica cota TVA standard de 20%. În acest sens, Consiliul Concurenței a informat despre constatările sale Serviciul Fiscal de Stat, care urmează să întreprindă măsurile ulterioare pentru a verifica corectitudinea achitării impozitelor de către întreprinderile vizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consiliul concurentei #decizie #produse lactate

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.