Consumatorii noncasnici care folosesc, în procesul de producție, volume mari de gaze naturale vor beneficia de compensații în valoare totală de 60 de milioane de lei. Ajutorul din partea statului va fi oferit în perioada ianuarie – martie 2022. Decizia a fost aprobată astăzi în cadrul Comisiei Situații Excepționale.

Compensația va constitui 100% din diferența în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, dar nu mai mult de 1,5 milioane lei per consumator. Din suma compensată se va exclude compensarea pentru primii 500 m3, prin decizia anterioară a Comisiei Situații Excepționale.

Pentru a beneficia de compensare, consumatorii noncasnici, cu consum sporit de gaze naturale în procesul de producție, vor depune cerere pe proprie răspundere prin intermediul portalului www.servicii.fisc.md. Portalul va conține o secțiune dedicată pentru completarea solicitării.

Astfel, vor beneficia de compensații antreprenorii care se ocupă cu: creșterea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și a tuberculilor; creșterea păsărilor; prelucrarea și conservarea fructelor și a legumelor; Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor; fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon; fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie; fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, şi a altor produse făinoase similare; fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor; fabricarea de covoare şi mochete; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepţia articolelor din blană; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau croşetare; tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie şi a articolelor de harnaşament; prepararea şi vopsirea blănurilor; fabricarea încălţămintei; fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă;fabricarea materialelor de construcţii din argilă.

Tot în cadrul ședinței de astăzi CSE a decis instituirea a două centre provizorii noi pentru gestionarea fluxurilor de refugiați. Acestea vor activa la Giurgiulești, Cahul și Pârlița, Fălești. Ambele structuri vor fi administrate de către Ministerul Afacerilor Interne.

#antreprenori #compensatii #CSE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.