Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis către Guvernul Republicii Moldova răspunsul la ambele plângeri depuse de către procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Despre acest lucru a anunțat astăzi, avocatul procurorului general suspendat, Victor Munteanu.

Avocatul afirmă că, CEDO a remis răspunsurile „în regim de urgență”, iar cu detalii despre cele două ce se spune în decizie va informa „ulterior”, după ce le va examina.

„Curtea Europeană a comunicat în regim de urgență Guvernului Republicii Moldova ambele plângeri depuse de procurorul general Alexandr Stoianoglo pe faptul persecutării acestuia pe criterii politice, plasării ilegale în arest la domiciliu, al restricțiilor de comunicare cu presa și al restricțiilor de întrunire, și, mai important, al suspendării din funcție. După ce vor fi studiate documentele parvenite de la CEDO, vom informa societatea despre detaliile cazului examinat de Curtea Europeană”, se arată în anunțul avocatului.

Amintim că, procesul penal unde figurează Alexandr Stoianoglo a început în toamna anului 2021, după ce a fost reținut, fiind acuzat de deciziile luate în perioada când era deputat. Ulterior, la cauza intentată pe numele acestuia au fost aduse și alte acuzații, soldate cu suspendarea din funcție, arest la domiciliu, iar ulterior cu un control judiciar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Stoianoglo #CEDO #Guvern #plangere #raspuns

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.