Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat că a cerut crearea unui mecanism de solidaritate pentru țări ca și Moldova în ceea ce ține de domeniul energetic. Declarația a fost făcută la Baku Energy Week, care în acest an este organizat în perioada 1-4 iunie.

„În cadrul Baku Energy Forum am vorbit despre provocările prin care trece țara noastră. Am cerut crearea unui mecanism de solidaritate pentru țări ca și Moldova. Chiar dacă trecem printr-o criză energetică complicată la nivel mondial, am văzut semne de optimism în rândul participanților. Vom trece cu bine peste aceste vremuri grele”, a scris Spînu pe pagina sa de Facebook.

Baku Energy Week este cel mai prestigios eveniment din sectorul petrolului, gazelor și energiei din regiunea Caspică. În acest an, 250 de companii din 31 de țări ale lumii vor lua parte la expoziții și forum. Printre țări: Azerbaidjan, Belarus, Marea Britanie, Ungaria, Germania, Grecia, Georgia, Israel, Indonezia, Spania, Italia, India, Kazahstan, China, Olanda, Norvegia, Emiratele Arabe Unite, Federația Rusă, România, Arabia Saudită, Serbia, Singapore, SUA, Turcia, Uzbekistan, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Japonia, scrie News.Az.

Ca parte a programului suplimentar al Săptămânii Energiei de la Baku, vor avea loc și întâlniri de afaceri bilaterale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andei Spinu #Baku Energy Week #energetică #Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.