Națiunile occidentale trebuie să se pregătească pentru un lung „război de uzură” în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după discuțiile de la Casa Albă cu președintele american Joe Biden.

„Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile”, a declarat Stoltenberg. „Și, prin urmare, trebuie doar să fim pregătiți pentru o lungă perioadă de timp, deoarece ceea ce observăm este că acest război a devenit acum un război de uzură, în care ucrainenii plătesc un preț ridicat pentru a-și apăra propria țară pe câmpul de luptă, dar și în care vedem că Rusia înregistrează un număr mare de victime.”

Secretarul general al NATO se află în vizită la Washington D.C. pentru a discuta cu înalți oficiali americani despre implicațiile războiului purtat de Rusia în Ucraina și despre pregătirile pentru summitul NATO de la Madrid.

În context, Stoltenberg a amintit că războiul, ca majoritatea conflictelor, se va încheia la masa negocierilor.

„Majoritatea războaielor – de asemenea, cel mai probabil și acest război – se vor încheia la un moment dat la masa negocierilor, dar ceea ce știm este că ceea ce se întâmplă în jurul mesei de negocieri este foarte strâns legat de situația de pe teren, de pe câmpul de luptă”, a spus acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, oficialul a declarat că alianța militară occidentală are „responsabilitatea” de a sprijini Ucraina, deși NATO nu dorește să intre într-o confruntare directă cu Rusia.

SUA și aliații săi au furnizat arme Ucrainei și au instruit trupele ucrainene în acest sens în locații din afara țării. Miercuri, Biden a anunțat un nou pachet de arme de 700 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include sisteme avansate de rachete și rachete antiaeriene.

Rusia a lansat invazia totală a Ucrainei la 24 februarie, după luni de zile de tensiuni în care Moscova a mobilizat trupe în apropierea granițelor ucrainene, iar președintele rus Vladimir Putin a cerut să se pună capăt expansiunii NATO în fostele republici sovietice.

După ce nu a reușit să captureze capitala Kiev, Moscova și-a redus obiectivele de război, mutându-și eforturile de război în regiunea estică Donbas și în părțile sudice ale Ucrainei.

#Jens Stoltenberg #NATO #război Ucraina #Rusia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.