Compozitorul, dirijorul, profesorul și autorul de manuale, Eugen Mamot, cel care a ghidat în lumea muzicii sute și mii de copii din toată Moldova s-a stins din viață, anunță Președinția, astăzi, 6 iunie, care a lansat un necrolog.

„Transmitem sincere condoleanțe familiei, rudelor, prietenilor și discipolilor, tuturor celor care l-au iubit și cărora le-a fost călăuză în viață. Luminoasă fie-i amintirea”, se arată în mesajul lansat de Administrația Prezidențială.

Eugen Mamot s-a născut la 30 ianuarie 1941 în Clococenii Vechi, Glodeni. În 1963 a absolvit Colegiul de Muzică din Slobozia, clasa dirijor de cor; în 1968 – Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”, actuala Academie de Muzică, Teatru și Arte Plastice, clasa dirijat coral, iar în 1984, tot aici, clasa compoziție.

În 1963-1965 a fost profesor de canto, apoi director la Școala de Muzică din Ungheni. Ulterior, a lucrat la Departamentul Arte al Ministerului Culturii; a fondat și a condus Corul Liceului de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău; a fost director al Centrului Republican de Creație Populară; redactor-șef al Redacției muzică a Radiodifuziunii, lector la Conservatorul „Gavriil Musicescu”. Din 1990 până în 2006 a fost director artistic și prim-dirijor al Studioului muzical „Lia-Ciocârlia”.

În cele aproape șase decenii de activitate, Eugen Mamot a semnat peste 300 de creații vocal-simfonice, instrumentale, corale, melodii pentru copii și altele. A elaborat, inclusiv împreună cu alți autori, mai multe manuale de muzică pentru școala generală, lucrări științifico-metodice, scenarii de film. A înregistrat circa 100 de creații vocal-corale.

Pentru munca asiduă pe tărâmul artelor, i s-au conferit titlurile onorifice de „Maestru Emerit al Artelor” și „Artist al Poporului”, și a fost decorat cu Medalia „Eminent al Culturii” din RSSM și ordinul „Gloria Muncii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Eugen Mamot #necrolog #Președinție

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.