Consiliul Raional Orhei a votat astăzi, 7 iunie, în cadrul ședinței extraordinare, acordul de înfrățire a Raionului Orhei cu Județul Iași. Inițiativa Președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, de a semna un Acord de Înfrățire dintre Județul Iași și Raionul Orhei deschide noi oportunități atât pentru comunitatea Județului Iași, cât și a raionului Orhei.

Acestea presupun raporturi extinse de colaborare în domenii de interes reciproc şi promovarea de schimburi de experiență, dar și a bunelor practici în vederea implementării proiectelor de dezvoltare economică şi socială a celor două entități.

Votul acordat astăzi de Consilierii Raionali, împuternicesc președintele raionului Orhei de a semna Acordul de Înfrățire dintre Raionul Orhei (MDA) și Județul Iași (RO). Asemenea procedură de protocol a fost respectată și de omologii Consilierilor orheieni din Județul Iași, care la data de 19 mai 2022 au împuternicit președintele Consiliului Județean Iași să semneze Acordul de Înfrățire a Județului cu Raionul Orhei.

În cadrul ședinței de astăzi, Dinu Țurcanu, Președintele Raionului Orhei a informat Consilierii Raionali despre numeroasele discuții purtate cu conducerea Consiliului Județean Iași care au precedat evenimentul ce se desfășoară astăzi în Orhei și, evenimentul similar desfășurat în Iași unde Consiliul Județean a votat în unanimitate semnarea Acordului de Înfrățire dintre Județul Iași și Raionul Orhei.

„Suntem cointeresați ca reprezentanții din diverse domenii precum cultură și știință, reprezentanții mediului de afaceri, producătorii agricoli și nu doar, atât din judeţul Iaşi cât şi din raionul Orhei să aibă posibilitatea și oportunități egale de a se cunoaşte între ei, pentru a asigura schimbul de experienţe şi pentru a pune bazele unor relaţii de parteneriat şi cooperare reciproc avantajoase, iar faptul că printr-o acțiune similară Consiliul Județean Iași a votat semnarea Acordului de Înfrățire a Județului Iași cu Raionul Orhei, nu face decât să ne asigure de toată deschiderea în acest sens cu ulterioara lansare a unui șir de evenimente care vor consolida relațiile noastre bilaterale.

În cel mai scurt timp, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, va primi invitația noastră de a întreprinde o vizită în raionul Orhei pentru a semna Acordul în cadrul unui eveniment solemn, care va marca istoria relațiilor noastre de cooperare de acum în colo!” a precizat Președintele Raionului Orhei, Dinu Țurcanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord de infratire #Iasi #Orhei

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.