Procuratura Generală din Republica Moldova a refuzat să-l extrădeze Belarusului pe deputatul ucrainean, care a fost reținut la 4 iunie curent pe teritoriul țării noastre, în baza anunțării acestuia în căutare prin intermediul Interpol.

Totodată, Procuratura Generală anunță că deputatul ucrainean a fost pus în libertate, ca urmare a ordonanței semnată de procurorul general interimar, Dumitru Robu.

„Raționamentele care au stat la baza emiterii ordonanței de refuz a extrădării au fost determinate de statutul persoanei vizate de membru în Rada Supremă a Ucrainei, câștigând alegerile în 2019, în regiunea Donetk, teritoriu aflat în dispută și afectat de invazia armatei, în contextul situației geo-politice din regiune. Or, prin rezoluția sa din 9 martie curent, privind agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Parlamentul Uniunii Europene a condamnat asistența Republicii Belarus în invazie, iar ulterior a urmat impunerea unui șir de sancțiuni față de Republica Belarus. În aceste circumstanțe, statutul de deputat al persoanei reținute este extrem de relevantă în contextul adoptării soluției de extrădare a acestuia către autoritățile Belarusului”, se arată în anunțul Procuraturii Generale.

În context, PG afirmă că „sunt suspiciuni serioase de a crede că, în caz de extrădare, deputatului ucrainean nu-i vor fi respectate drepturile nu va avea acces la un proces echitabil”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belarus #deputat #extradare #PG

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.