Ce se mai aude cu extrădarea lui Şor? Asigurările ministrului Justiției privind cererea trimisă în Israel de autorități

Cererea de extrădare a deputatului fugar Ilan Șor este în examinare la instituţiile statului Israel, care urmează să ia o decizie şi să informeze Republica Moldova despre ea. Autorităţile de drept de la noi au făcut demersurile corespunzătoare. Despre asta asigură ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco. Mai multe declarații a făcut la ediția din seara de luni, 7 februarie curent, a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Noi, la Ministerul Justiţiei, avem dosarul extrădării lui Şor pentru că spre deosebire de alte cazuri Şor este condamnat în prima instanţă şi, potrivit legii, este competenţa justiţiei de a iniţia şi a solicita extrădarea şi cumva mingea este în terenul autorităţilor statului Israel de la care aşteptăm răspunsul. Am fost în Israel, am discutat cu ministrul Justiţiei, dar Ministerul Justiţiei din Israel nu are competenţa de a analiza şi de a lua decizii pe cazuri concrete. Cererea de extrădare este în examinare la instituţiile statului Israel şi urmează să ia o decizie şi să ne informeze pe noi”.

VIDEO Litvinenco nu a vorbit despre extrădarea lui Șor,
în cadrul vizitei din Israel: Nu am discutat cazuri concrete

Ministrul Justiţiei a fost solicitat să se refere şi la cazul extrădării lui Veaceslav Platon, Gheorghe Cavcaliuc şi Constantin Botnari, aflaţi în Marea Britanie.

„Sigur că extrădarea, în general, nu este o chestiune simplă şi nu doar în R. Moldova. Este o chestiune mai complicată, dar nu şi imposibilă. Eu am văzut că Procuratura depune anumite eforturi, face demersurile necesare, MAI prin intermediul Direcţiei care coordonează activitatea Interpol Moldova şi care are legături cu staff-ul central al Interpolului există anumite mişcări, vedem ce va face şi Interpolul pentru că aici sigur că contează şi demersurile R. Moldova, dar contează şi ce face această instituţie. De cazurile aşa numit „grupul Londra” este responsabilă Procuratura”.

Robu, încrezut: Șor va fi extrădat de către Israel. Declarația făcută de procuror de la tribuna Parlamentului

#extradare #Ilan Șor #Israel #Ministerul Justitiei #Sergiu Litvinenco

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.