În următorii ani guvernarea își propune împădurirea a 100 de mii de hectare. Ministrul Mediului spune că acum are loc colectarea informațiilor de la autoritățile publice locale privind terenurile ce necesită a fi împădurite, iar bugetul total al programului este de un miliard de euro. Iuliana Cantaragiu spune că Republica Moldova nu dispune de astfel de fonduri, însă negociază cu partenerii externi pentru a obține finanțarea acestui proiect ambițios.

Potrivit datelor oficiale, doar 11% din suprafața Republicii Moldova este împădurită. Prin Programul Național de Împădurire autoritățile planifică până în anul 2030 să fie împădurită încă 15% din suprafața țării, informează ipn.md.Ministrul Mediului spune că pentru implementarea acestui proiect este nevoie de un miliard de euro.

„În programul de împădurire suntem în dialog cu autoritățile publice locale și de colectare a suprafețelor de terenuri pe care ne dorim să le împădurim. Deja avem acumulate peste 4500 de hectare. Cea mai mare provocare care există este finanțarea acestui program de împădurire. Costurile sunt foarte mari. Costurile estimative pentru a reuși împădurirea celor 100 de mii de hectare se ridică la un miliard de euro. Până acum nu s-a menționat această sumă”, a spus ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, în cadrul unei ediții speciale de la postul public de televiziune Moldova 1.

Iuliana Cantaragiu spune că lipsa de finanțare este un obstacol în calea extinderii activităților de împădurire, iar Fondul Ecologic Național, principalul instrument de finanțare pentru implementarea politicilor de mediu, este insuficient.

„Acum suntem în proces de dialog cu partenerii de dezvoltare care ar putea să ne ajute în acest sens. Obținerea finanțării este un proces destul de birocratic. Până obținem bani din exterior, am reușit la rectificarea bugetului să alocăm din bugetul de stat pentru programul de împădurire din acest an 57 de milioane de lei”, a mai spus Iuliana Cantaragiu.

În altă ordine de idei, Iuliana Cantaragiu a menționat că prelungirea cu încă o lună a autorizației de mediu pentru uzina metalurgică de la Râbnița a reprezentat o soluție de compromis pentru ca dreapta Nistrului să obțină un preț redus pentru energia electrică, procurată de la Centrala de la Cuciurgan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Iuliana Cantaragiu spune că uzina metalurgică de la Râbnița a depus cerere pentru obținerea unei autorizații permanente de mediu, însă aceasta va fi eliberată doar dacă inspectorii de mediu vor stabili că uzina dispune de echipamente necesare captării emisiilor și dacă va achita taxa de poluare a mediului în bugetul de stat. Potrivit legii, autorizațiile de mediu sunt eliberate agenților economici pentru o perioadă de 5 ani.

#finantare #Iuliana Cantaragiu #program de împădurire #terenuri

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.