Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Criză de motorină! Fermierii, nevoiți să stea cu butoaiele în portbagaj: „Parcă o furăm, nu o cumpărăm”

09 Iun. 2022, 07:42
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
09 Iun. 2022, 07:42 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Criză de motorină în Republica Moldova! Agricultorii se plâng că nu au de unde procura motorină pentru a prelucra câmpurile. Fermierii spun că motorina angro nu mai poate fi găsită nicăieri, iar stațiile PECO nu o mai vând decât direct în rezervor. Experții explică fenomenul prin faptul că există un deficit de motorină pe piața regională, din cauza războiului din Ucraina și a perceperii depozitelor de motorină drept ținte militare.

Reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor” susțin că nu pot procura combustibil angro și sunt nevoiți să meargă cu canistrele la stațiile PECO, unde mimează procesul de alimentare în rezervor, potrivit ipn.md.

„Ieri, stațiile PECO nu mai vindeau motorină pentru că nu mai aveau rezerve. Stațiile nu vând decât în rezervor. Suntem nevoiți să stăm cu butoaiele în portbagaj, ca să nu ne vadă prin camerele video de la stații, ca să ne alimentăm. Parcă o furăm, nu o cumpărăm. În toată lumea este favorizat producătorul agricol, peste tot în UE și în afara UE sunt prețuri preferențiale la motorina agricolă. În țările baltice sunt pompe pe care este indicat că este agro diesel, iar mașinile agricole se alimentează preferențial. La noi nu poate fi vorba de favorizare, ei nu ne creează nici măcar condiții în care s-o procurăm”, a spus reprezentantul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Brînză, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

Experții spun că fenomenul deficitului de motorină este cauzat de războiul din Ucraina, care a perturbat lanțurile logistice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, potrivit specialiștilor, în condițiile actuale, reglementarea prețurilor la carburanți este inoportună.

„Este un deficit de motorină. ANRE induce lumea în eroare. La vamă sunt rânduri de 10 km de camioane. Este o problemă de logistică. În loc compania petrolieră să facă 2-3 curse pe săptămână, ea face o cursă în două săptămâni. Și stau stațiile fără motorină. Sper că Guvernul nostru și cel al României vor găsi o soluție pentru a debloca vama”, a spus expertul în domeniu energetic, Sergiu Tofilat.

„Faptul că agricultorii sunt forțați să cumpere produse petroliere de la stații sau dacă cumpără angro, e la un preț mare, aproape ca la panou, este rezultatul acestei plafonări aiurea. Pe piața regională este un deficit legat de războiul din Ucraina, lanțurile logistice sunt tăiate, motorina stocată un Ucraina devine țintă militară, depozite întregi sunt distruse. Dacă motorină nu ajunge, iar cei din Ucraina sunt gata să achite prețuri nebune pentru ea, de ce credeți că motorina va merge pe o piață ca a Republicii Moldova care este plafonată și reglementată?”, a spus expertul în domeniul energetic, Victor Parlicov.

Ieri, ANRE a venit cu o explicație pentru majorările fără precedent din ultima perioadă a prețurilor la carburanți. Potrivit ANRE, majorările sunt o consecință a doi factori de bază: relansarea economiilor lumii după perioada pandemică și războiul din Ucraina, care a perturbat lanțurile logistice tradiționale și a exclus parțial produsele petroliere din Federația Rusă de pe piețele occidentale.

De asemenea, ANRE menționează că stocurile de produse petroliere sunt suficiente pentru acoperirea necesitaților curente ale economiei naționale și ale cetățenilor.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 14:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 14:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!