Dacă Federația Rusă, datorită sancțiunilor occidentale, rămâne fără fonduri pentru război, atunci liderii țării vor face tot posibilul și imposibilul, vor lua bucata de pâine din gura orfanilor dar își vor primi banii. Despre acest lucru a menționat prezentatorul TV rus Alexander Nevzorov, într-un interviu cu Olesia Batsman, redactor-șef al publicației Gordon.

„Nu mă bazez cu adevărat pe sancțiuni. Înțeleg că sancțiunile europene sunt o armă foarte puternică. Dar înțeleg că nicio sancțiune nu va reuși vreodată într-un război. Oamenii au speranțe, cred în eficiența acestor sancțiuni adaptate la nivel european și se bazează pe ele. Ei cred că dacă Putin rămâne fără bani pentru război, atunci îl va opri”, a spus el.

În opinia sa, președintele Federației Ruse nu poate avea o situație în care să nu dețină bani pentru război. Mai degrabă, el nu va avea reusrse pentru orice altceva, dar pentru invazie întotdeauna, informează unian.net.

Amintim că trupele ruse au invadat Ucraina pe data de 24 februarie. Kremlinul nici măcar nu a declarat război statului ucrainean, ci a numit acțiunile forțelor sale de ocupație o „operație specială”, de „demilitarizare” a țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Țările occidentale au decis să ajute Kievul – au impus noi sancțiuni împotriva Federației Ruse și au ajutat statul ucrainean cu arme. În special, Statele Unite au interzis cetățenilor săi să cumpere valori mobiliare rusești, deoarece doresc să priveze Rusia de resursele necesare pentru a duce războiul în Ucraina. Statele au interzis și importul de dolari în Federația Rusă.

Rusia a cheltuit deja miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, dar cel mai mult costă Kremlinul tehnica şi echipamentele militare distruse de ucraineni, acestea cifrându-se la 230 milioane de dolari pe zi, potrivit calculelor făcute de analistul german Tomi Ahonen pentru Focus.

Suma uriașă cheltuită de Rusia pentru artilerie

Dacă vehiculele implicate trebuie să ofere locuri pentru fiecare soldat, potrivit logicii militare, în Ucraina ar putea să fi fost detaşate: transportoare blindate – 7.600; tancuri – 5700; sisteme de artilerie – 3.800; alte vehicule implicate în operaţiuni (antiaeriene, de comandament sau de reparaţii) – 1.900.

Cele mai scumpe sunt muniţia de artilerie şi rachetele, susţine Tomi Ahonen. Pentru artilerie, Rusia cheltuieşte maxim 475 milioane de dolari pe zi. Conform estimărilor analistului german, combustibilul îl costă pe Putin aproximativ 15 milioane de dolari în fiecare zi. Separat, specialistul arată că pierderile de tehnică militară de către Federaţia Rusă costă Moscova 230 de milioane de dolari pe zi.

Vladimir Putin nu se aștepta la cheltuieli atât de mari

„Putin trebuie să bage mâna mult mai adânc în buzunar când vine vorba de echipamente pierdute. Numai crucişătorul Moskva a costat 750 de milioane de dolari. În total, în timpul războiului din Ucraina, se estimează că Rusia a pierdut echipamente şi vehicule militare în valoare de 10 miliarde de dolari. Dar costurile reale sunt şi mai mari”, afirmă expertul german.

#artilerie #razboi #sanctiuni #Vladimir Putin

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.