Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Fugarii Moldovei vor putea fi trași la răspundere penală chiar și în lipsa lor. Deputații au dat acceptul

09 Iun. 2022, 14:46
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
09 Iun. 2022, 14:46 // Politica //  Realitatea.md

Moldovenii care în mod vădit se eschivează de la acțiunile desfășurate de organele de drept urmează să fie cercetați și investigați penal și trimiși în judecată chiar în lipsa lor. Un proiect de modificare a unor acte normative a fost votat astăzi, 9 iunie de către deputați, în cadrul ședinței plenare.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a argumentat de la tribuna centrală a Parlamentului necesitatea introducerii unor asemenea modificări din considerentul că „avem multe cazuri când persoane față de care există bănuieli rezonabile că ar fi prejudiciat statul și ar fi furat banii cetățenilor noștri, au reușit să fugă în străinătate sau să se ascundă, sfidând legislația și organele de drept, iar din acest motiv dosarele nu pot fi finalizate și persoanele nu pot fi trase la răspundere”.

Proiectul prevede că, în situația când învinuitul a dispărut, evitând urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit ori nu este posibil asigurarea prezenței acestuia, înaintarea acuzării în lipsa învinuitului și finalizarea urmăririi penale se va verifica și autoriza de către un judecător de instrucție la solicitarea procurorului, care va dispune finalizarea urmăririi penale în absența învinuitului, prezentând copia ordonanței de punere sub învinuire contra semnăturii apărătorului ales sau celui care acordă asistență juridică garantată de stat. Finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului va fi posibilă dacă se întrunesc mai multe condiții cumulative indicate expres în textul proiectului de lege.

Astfel, judecătorul de instrucție, la examinarea demersului respectiv, nu se va expune pe fondul cauzei și nu se va expune asupra vinovăției sau nevinovăției învinuitului ori asupra încadrării juridice a faptei ce i se impută. Rolul judecătorului de instrucție în acest proces va fi de a verifica că locul aflării învinuitului nu poate fi stabilit, că au fost întreprinse măsurile de căutare a acestuia și va constata că fără a recurge la mecanismul de finalizare a urmăririi penale în absența învinuitului, urmărirea penală se tergiversează în mod nejustificat Proiectul vine și cu un șir de garanții procesuale.

Totuși, persoana condamnată în lipsă poate solicita reluarea examinării cauzei penale, dacă va depune personal sau prin apărător o cerere în acest sens către organele competente. Astfel, se garantează dreptul persoanei la un proces echitabil și dreptul de a se apăra. După emiterea sentințelor judecătorești de condamnare, în situația în care prin aceste sentințe se va dispune confiscarea bunurilor condamnatului, va fi posibilă și nemijlocit, confiscarea bunurilor vizate în cauzele respective.

„Multe dintre aceste personaje arhicunoscute, asupra cărora planează bănuieli rezonabile că ar fi prejudiciat statul și ar fi furat banii cetățenilor noștri, și-au găsit refugiul în diferite țări și continuă să trăiască în condiții de lux. Asta în timp ce procurorii și judecătorii așteaptă ca acestea să se prezinte în instanță pentru a finaliza examinarea cauzelor, iar cetățenii așteaptă pedepsirea lor și confiscarea bunurilor adunate ilegal. Este de la sine înțeles că aceste persoane nu se vor prezenta benevol în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată”, a declarat Litvinenco.

Deputatul BCS, Vlad Batrîncea, a criticat inițiativa și a spus că e „doar o fumigenă”, iar hoții „se vor plimba în continuare la libertate”. Totuși, Batrîncea a precizat că opoziția va susține inițiativa, „chiar dacă majoritatea parlamentară a făcut posibil ca să nu o voteze”. De asemenea, Batrîncea a menționat că, pentru lectura a doua fracțiunea va veni cu amendamente pentru a îmbunătăți proiectul de lege.

Ministrul Justiției a precizat că, mecanisme similare se regăsesc în legislația procesual-penală a unor țări precum România, Ucraina, Georgia, Franța.

Proiectul de lege a fost votat de 78 de deputați ai PAS, Partidului Șor și BCS, cu excepția parlamentarei comuniste, Diana Caraman, care a votat împotrivă.

Amintim că, inițiativa legislativă a fost lansată de către Ministerul Justiției la data de 25 mai curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.