Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Problema transnistreană, un obstacol tot mai mic pentru integrarea europeană

12 Iun. 2022, 10:49
 // Categoria: Opinii // Autor:  Gheorghe Cojocaru
12 Iun. 2022, 10:49 // Opinii //  Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru
pentru Europa Liberă

Conflictul transnistrean nu va fi o piedică în calea obținerii de către Republica Moldova a statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, a declarat recent europarlamentarul român Siegfried Mureșan, vicepreședintele Partidului Popular European și președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

Oarecum surprinzătoare, aceasta este o declarație politică importantă și un semnal bun pentru majoritatea populației și clasa politica din Republica Moldova, care susține și promovează obiectivul integrării europene. Din cauza problemei transnistrene șansele de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova erau privite până acum cu reticență.

În fond, diferendul transnistrean și, implicit, prezența neconstituțională a trupelor ruse pe teritoriul din stânga Nistrului reprezintă cel mai mare și cel mai dificil obstacol în calea aderării Republicii Moldova la familia europeană, cu un potențial destabilizator la o scară mai mare. Această este o realitate, percepută ca atare și la Chișinău, și la Bruxelles.

Între timp, războiul Rusiei din Ucraina a schimbat contextul problemei, deși rezultatele finale încă întârzie. În aceste condiții, privită ca un proces, integrarea europeană va parcurge mai multe etape și sub-etape când, este de presupus, se vor putea identifica mijloacele necesare reglementării transnistrene.

Faza de candidat care se poate deschide în fața Republicii Moldova, după cum, probabil, s-a estimat, nu implică riscuri de securitate ori de altă natură pentru Uniunea Europeană. Să amintim că chestiunea transnistreană nu a fost un obstacol nici în 2014, când Republica Moldova a obținut statutul de stat asociat la Uniunea Europeană.

Reacția Tiraspolului la posibila acceptare a cererii de aderare la UE

Consiliul European este așteptat să se pronunțe la sfârșitul lunii asupra cererilor de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.

Dacă cererea Chișinăului în privința aderării depusă la 3 martie este validată, o reacție a celor de la Tiraspol nu va întârzia să apară. Însă oricare ar fi reacția, după mai mult de trei decenii în care Tiraspolul fierbe în sucul propriu, el n-are cum întoarce din drum o societate atrasă tot mai puternic de spațiul european. Va trebui de văzut cum vectorul tradițional pro-Rusia al Tiraspolului se va ciocni de o Ucraină candidată la Uniunea Europeană.

În același timp, oamenii de afaceri și tot mai mulți cetățeni simpli de peste Nistru au început să prețuiască perspectivele și beneficiile apărute în urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană și nu și-ar dori să piardă oportunitățile cu care deja s-au acomodat.

Integrarea europeană și relația cu România

Guvernarea de la Chișinău promovează o politică externă pro-europeană, ceea ce presupune o cooperare strânsă cu toate țările membre ale Uniunii Europene și, înainte de toate, cu România și conducerea de la București. Recent, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a discutat chestiunea transnistreană, la București, cu ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, s-a întreținut cu ministrul apărării, Vasile Dâncu, iar la Chișinău a fost în vizită președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova.

Liderii opoziției comuniste și socialiste au acuzat însă actuala guvernare că ar promova o politică unionistă. Această opoziție face ce poate mai bine: șterge praful de pe vechile sperietori și le flutură sub ochii publicului debusolat de o criză social-economică fără sfârșit. Ar fi timpul ca odată cu rezoluția Consiliului European de la sfârșitul acestei luni pe marginea cererii de aderare la Uniunea Europeană, guvernarea să se aplece cu întreaga dedicație asupra problemelor cotidiene ale oamenilor, dându-le mai multă încredere în ziua de mâine.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.