Doar în 2020, în Republica Moldova au fost colectate aproape 7000 de tone de deșeuri periculoase. Printre ele se numără cele medicale și substanțele chimice uzate, iar autoritățile au reușit să exporte doar circa 400 de tone. Situația s-a acutizat și din cauza pandemiei, fiind acumulate alte peste 700 de tone de deșeuri medicale, colectarea lor fiind autorizată doar pentru trei agenți economici.
Legea clasifică deșeurile periculoase în mai multe categorii: toxice, cancerigene, inflamabile și explozive, mutagene, exotoxice, sensibilizante, infecțioase, corozive, iritante și oxidante. De asemenea, sunt stipulate și limite de concentrație pentru unele substanțe pe care le conțin.
Conform ultimelor modificări ale prevederilor legislative, deșeurile periculoase trebuie marcate și depozitate, este necesară evidența strictă, iar generarea, colectarea, transportarea, stocarea și tratarea deșeurilor periculoase se realizează doar în baza autorizației de mediu. Toate bine punctate pe hârtie.
Actualmente în Republica Moldova sunt 12 companii care dețin autorizații valabile pentru gestionarea deșeurilor, potrivit Ministerului Mediului. Majoritatea dintre ele sortează, depozitează temporar, reciclează, exportă sau transportă plastic, hârtie, polietilenă, sticlă și lemn și compostează deșeuri municipale. O singură întreprindere se ocupă de exportul deșeurilor de grăsimi animale și uleiuri alimentare uzate, iar două sunt responsabile pentru gestionarea deșeurilor feroase și neferoase.
În 2018, Centrul de Administrare a Ministerului Agriculturii a devenit Centru de Gestionare a Deșeurilor Periculoase. Deși a fost înregistrat oficial, datele publice arată că acesta are doar doi angajați, fiind în actualmente în subordinea Agenției Proprietății Publice.
Deși a fost fondat patru ani în urmă, Centrul nu și-a exercitat nici măcar o zi atribuțiile și nu este funcțional, iar statutul său nu a fost modificat, pe pagina web a APP fiind plasat documentul vechi. Acesta se referă la Centrul de Administrare al Ministerului Agriculturii, responsabil de activități juridice, gestionarea imobilelor și crearea condițiilor adecvate de muncă pentru angajații instituției guvernamentale.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
La solicitarea Realitatea, APP a comunicat că autoritățile discută despre necesitatea formării unui alt sistem de gestionare a deșeurilor periculoase la nivel național, iar Centrul de Gestionarea a Deșeurilor ar putea fi reorganizat, restructurat sau lichidat după ce se vor analiza riscurile deciziei. În pofida acestui fapt, în 2022 APP a aprobat un Regulament prin care stipula ca trei persoane trebuie să facă parte din Consiliul de Administrație a Centrului, fiind responsabile de gestionarea veniturilor, cheltuielilor, bunurilor imobile, dar și de controlul activității administratorului.
„Reieșind din circumstanțele create și obligativitatea perfecționării gestionării deșeurilor periculoase în Republica Moldova, au fost demarate discuții cu autoritățile publice abilitate privind necesitatea stringentă de formare a unui sistem de gestionare a deșeurilor periculoase la nivel național în conformitate cu cerințele de mediu, primordial fiind abordat subiectul cu privire la examinarea opțiunilor de reorganizare, restructurare, lichidare a entității prenotate și analizarea riscurilor ca urmare a eventualelor decizii luate. Grupul de lucru instituit în cadrul APP a efectuat analiza situațiilor economico-financiare a Î.S. „Centrul de Gestionare a Deșeurilor Periculoase”, aceasta fiind catalogată ca entitate de stat care nu desfășoară activitatea economico-financiară”, ne-a comunicat Tatiana Savva, directoare generală adjunctă a Agenției.
Cât autoritățile examinează și reexaminează activitatea Centrului, cantitatea deșeurilor toxice crește în fiecare an, iar pentru a le gestiona avem nevoie de responsabili, infrastructură și legislație care să poată fi pusă eficient în aplicare. De altfel, are de suferit mediul, iar drept urmare și fiecare dintre noi.
În timp ce se caută soluții, ceea ce poate fiecare este să sorteze deșeurile. Problema, însă, constă în faptul că nu prea avem spații unde să ducem deșeurile periculoase. Dacă în orașele mari pot fi găsite puncte de colectare, atunci în sate, de regulă, becurile, bateriile uzate, dispozitivele electronice vechi, seringile utilizate, medicamentele, mercurul din termometrele sparte și alte obiecte care devin periculoase când se descompun fie ajung la groapa comună de gunoi, fie sunt păstrate ani undeva în dulap și oricum ajung într-un final în sol.
