Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, neagă că agenția condusă de el ar fi fost în spatele atacului cibernetic SolarWinds, care a dus la sancțiuni financiare și expulzări de diplomați din partea Statelor Unite. Într-un interviu pentru BBC, șeful spionilor ruși chiar dă de înțeles că atacul ar fi fost pus la cale de serviciile de informații occidentale.

„Aș fi măgulit să aud o asemenea apreciere la adresa serviciului pe care îl conduc. O înaltă apreciere. Dar nu am dreptul să-mi arog realizările altora ca fiind ale mele”, a răspuns șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) la întrebarea dacă agenția rusă de spionaj a fost în spatele atacului SolarWinds.

El a spus că nu există nicio „dovadă publică” în susținerea acestor acuzații. Mai mult, Serghei Narîșkin a sugerat că atacul ar fi fost executat de serviciile de informații occidentale, citând un document făcut public în 2013 de Edward Snowden.

„În acest document scrie că, folosind un parteneriat secret cu companiile tech și furnizorii de internet, agențiile de informații ale SUA și Marii Britanii au introdus vulnerabilități secrete în software-urile comerciale de criptare. Eu nu pretind că acest atac a fost purtat de o agenție a Statelor Unite, dar tactica este similară”, a mai afirmat șeful SVR.

El a calificat acuzațiile împotriva Rusiei ca „absurde” și „jalnice”.

„Toate aceste acuzații la adresa Rusiei privind atacuri cibernetice, otrăviri, ingerințe în alegerile electorale sunt atât de absurde, iar în unele cazuri chiar jalnice, încât într-o conversație între doi oameni respectabili și educați, cum ne consider pe noi doi, nici nu merită comentate. Aceste acuzații sunt ca un roman polițist prost”, a spus Serghei Narîșkin.

SUA au nominalizat Serviciul de informații externe al Rusiei drept forța care s-a aflat în spatele atacului informatic SolarWinds, care a afectat mai multe servere ale guvernului federal, dar și ale unor companii private. Ulterior, Statele Unite au anunţat o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la aceste atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei.

Sancțiunile SUA au fost urmate de replica Rusiei, care a expulzat la rândul ei o serie de diplomați americani.

#Rusia #Serghei Narîșkin #SUA #SVR

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.