Oamenii legii anunță că, fostul arhitect-șef al Consiliului raional Soroca și doi agenți economici sunt cercetați penal pentru abuz de serviciu. Mai exact, aceștia sunt bănuiți că ar fi cauzat daune materiale considerabile autorităților locale, după ce ar fi admis mai multe abateri atât la proiectarea unui stadion, care urma să fie construit în localitatea Rublenița, cât și la construcția acestuia.

Astfel, ofițerii DGT Nord a CNA și procurorii anticorupție au desfășurat percheziții la fostul arhitect-șef. De la fața locului, au fost ridicate mai multe documente, care se referă la caz și mijloace băneşti în sumă de 19500 dolari.

„În anul 2019, factori de decizie din cadrul Consiliului Raional Soroca au încheiat un contract cu o companie, gestionată de soția arhitectului-șef al Consiliului, pentru proiectarea construcției stadionului de fotbal din Rublenița. Doar pentru serviciile de proiectare a obiectului, cu o capacitate de 1500 de locuri și tribune, au fost alocate 195 000 de lei. Banii au ajuns pe conturile companiei, chiar dacă proiectul a fost întocmit cu abateri, iar documentul propriu-zis nu a fost contrasemnat de toate subdiviziunile responsabile”.

Prin aceste acțiuni, s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 195 000 lei, ceea consituie daune în proporţii considerabile, aduse drepturilor şi interselor ocrotite de lege ale Consiliului raional Soroca.

„Ulterior, în baza proiectului neavizat corespunzător, a fost anunțat concursul privind achiziția lucrărilor de construcție a stadionului în sumă de 16 070 258,4 lei, iar ca rezultat a fost desemnat câștigător un agent economic din localitate. La data de 27.06.2019, Consiliul Raional Soroca a încheiat contractul de antrepriză cu acesta pe o perioadă de execuție a lucrărilor până la data de 31.12.2022”, se mai arată în nota informativă a CNA.

Prin urmare, factorii de decizie ai agentului economic, în interes material şi personal, ignorând prevederile legale privind calitatea în construcții au început efectuarea lucrărilor, iar în procesul execuției au apărut unele neconcordanțe între devizul de cheltuieli și proiect.

Pentru a înlătura neregulile, a fost modificat contractul, printr-un document adițional, fiind majorată valoarea contractului cu 1 306 822,73 lei.

Deși până la finele anului lucrările urmau a fi finalizate, acestea au fost executate în mărime de doar 2 928 365,38 lei, iar în prezent întregul proces a fost compromis și suspendat din cauza că mai multe documente trebuie să fie ajustate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenti economici #CNA #Consiliul raional Soroca #prejudicii

Fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr se vor prezenta personal la sediile Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Parlamentului sau se vor alătura protestelor fermierilor, dacă autoritățile nu vor răspunde solicitărilor acestora. Anunțul a fost făcut de Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Republica Moldova (APSZM).

„Consiliul APSZM solicită în mod ultimativ convocarea, în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 6 noiembrie 2026, a unei întâlniri de urgență cu participarea Domnului Prim-ministru, a Domnului Ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare și a reprezentanților Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară și ai Comisiei pentru economie, buget și finanțe ale Parlamentului. La această întâlnire așteptăm ca autoritățile să declare clar și oficial ce urmează să se întâmple cu ramura sfeclei de zahăr, și anume:

1. Dacă și când vor fi achitate plățile cuplate pentru sfecla de zahăr (PD-02) aferente anului 2026, cu indicarea calendarului de lansare a apelului, autorizare și achitare, până la 31 decembrie 2026?

2. Care este argumentarea majorării cotei TVA la 12% pentru sfecla de zahăr, în condițiile în care pentru alte culturi agricole s-a revenit la cota de 8%, și dacă autoritățile sunt dispuse să revină la cota de 8% și pentru sfecla de zahăr?

3. Ce măsuri vor fi luate pentru echilibrarea pieței interne a zahărului, inclusiv reglementarea importurilor?”, se arată în document.

Precizăm că în luna septembrie, APSZM a transmis demersuri Guvernului, Ministerului Agriculturii și Parlamentului, însă nu a primit niciun răspuns.