Ucraina nu exclude că Transnitria ar putea fi utilizată drept trambulină pentru militarii ruși, pentru a escalada ostilitățile în Ucraina. Mihail Podolyak a declarat pentru jurnaliștii NewsMaker că la Kiev există analize ale unui asemenea scenariu.

Totuși, consilierul lui Vladimir Zelenski consideră că Republica Moldova și administrația autoproclamată de la Tiraspol sunt capabile să evalueze riscurile. În același timp, potrivit lui, oamenii din regiune înțeleg că extinderea războiului va însemna tragedie pentru ei.

„Luăm în considerare toate scenariile, inclusiv posibilitatea Rusiei de a folosi Transnistria nerecunoscută drept o trambulină, pentru ostilități contra Ucrainei. Avem scenarii și înțelegem cum ar putea funcționa acest lucru. Totuși, cred că Moldova și Transnistria controlează probabil riscurile care vor apărea în regiune dacă Transnistria vrea să facă un joc atât de ciudat”, a spus Podolyak.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul unui alt interviu, oferit presei de la Kiev, Podolyak puncta că Moldova este o țară mică și nu are capacități să asigure securitate. Așadar, potrivit lui, „Ucraina rămâne responsabilă de securitatea regiunii”, iar Rusia există datorită conflictelor cu vecinii și teritoriilor separatiste pe care le creează în alte state, inclusiv Transnistria.

Consilierul președintelui ucrainean a mai relatat jurnaliștilor de la NewsMaker că Ucraina planifică să introducă sancțiuni contra liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. În același timp, el a punctat că Kievul nu are ce reproșa Chișinăului, în contextul poziției pe care a luat-o guvernarea de la noi după ce trupele lui Putin au invadat țara vecină.

#consilierul lui Zelenski #Mihail Podolyak #războiul din Ucraina #trambulină de război #Transnistria

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.