Președintele român Klaus Iohannis i-a convins pe liderul de la Paris, Emmanuel Macron și pe cancelarul german, Olaf Scholz, să susțină acordarea statutului de țară candidată pentru Republica Moldova. Oficialul de la Berlin era reticent în privința țării noastre.
România este singurul stat care a făcut lobby pentru Republica Moldova, conform unor oficiali care au făcut declarații anonime pentru jurnaliștii de la Digi24. Conform lor, Ucraina era favorizată de toate țările membre și de liderii europeni cu influență, iar Bucureștiul a reușit să facă un efort diplomatic și politic în favoarea Chișinăului.
Totul a început încă la summit-ul liderilor UE, desfășurat la Versailles, desfășurat în martie. Atunci s-a adoptat o declarație prin care Consiliul European invita Comisia să-și exprime opinia legată de cererile de aderare depuse de Republica Moldova și Georgia.
„A fost meritul președintelui Iohannis. Inițial pentru Republica Moldova se vorbea doar de perspectiva europeană și apoi mai vedem cu statutul de candidat. Noi am insistat să fie tratată la pachet cu Ucraina”, afirmă sursele.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Potrivit lor, au fost importante și respectul lui Macron pentru Klaus Iohannis, relațiile lui Nicu Popescu la Paris și cele pe care Maia Sandu le-a construit cu liderul francez. La fel, au fost importante și conferințele organizate la București cu miniștrii de Externe ai Franței și Germaniei.
„Dacă nu exista acest sprijin pentru Republica Moldova, Rusia ar fi interpretat ca pe o invitație la o intervenție mai mare în Republica Moldova”, spun oficialii de la București.
Aceștia susțin însă că eforturile nu s-au încheiat, pentru că, spre deosebire de Ucraina, care a primit o listă cu chestiuni concrete pe care trebuie să le îndeplinească pentru aderare, Moldova are o listă mai scurtă, dar cu chestiuni generale. Totodată, potrivit surselor, demersurile în sprijinul Moldovei au fost făcute pe două planuri: tehnic și politic. Primul a vizat suport pentru completarea răspunsurilor la a doua parte a chestionarului de aderare, care conținea aproape 300 de întrebări, iar a doua – discuții cu lideri europeni.
