Ce efecte ar putea avea acordarea statutului de țară candidat la UE asupra relației cu CSI-ul a explicat directorul IPRE (Institutul pentru Politici și Reforme Europene), Iulian Groza, în cadrul emisiunii „Rezoomat” cu Ileana Pârgaru de la RliveTV, rlive.md și realitatea.md. Potrivit expertului calitatea de membru a două organizații cum ar fi UE și CSI, acestea nu se exclud reciproc.

„Și până dar și după, dacă acest lucru va fi avantajos pentru aderare, Republica Moldova poate participa în cadrul unor organizații internaționale. CSI nu este un bloc vamal, bloc comunitar, este o organizație regională, așa că ele nu se exclud una pe cealaltă. Așa cum Moldova este membră la OCEMN și GUAM așa este membră și a CSI. Din punct de vedere al momentului CSI nu ne oferă acum nici un fel de avantaj din cauza acestui război, dar el ne oferă legături importante pe care noi putem să le menținem cu alte țări. Există foarte multe acorduri multilaterale, noi avem acorduri bilaterale cu alte state din CSI.”

Iulian Groza crede că Republica Moldova poate rămâne membră CSI atât timp cât acest lucru va fi avantajos pentru ea.

„Ca să fie foarte clar nu există nici un fel de contrapunere între CSI și UE. Și nici nu ar trebui să existe vreo încercare de a induce ideea că prezența noastră în CSI nu ar fi oportună. Unii colegi ironizează pe seama faptului că am înregistrat un record: suntem unica țară din CSI care a devenit candidată la UE. Din punct de vedere al modului practic acest lucru nu contravine și respectiv Moldova va fi membră a CSI atât timp cât acest lucru va fi avantajos strategic pentru ea.”

În urma declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022 tot mai multe voci din societatea civilă din Republica Moldova declară că Moldova ar trebui să renunțe la calitatea sa de stat membru a CSI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avantaj #contradicție #CSI #IPRE #Iulian Groza #membră CSI #Republica Moldova #UE

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar