Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale (ARBI) a CNA informează că, pe parcursul săptămânii trecute, în baza delegațiilor procurorilor a aplicat sechestre în valoare de peste 268 de milioane de lei.

Mai exact, potrivit responsabililor, este vorba despre indisponibilizarea mai multor bunuri de proveniență dubioasă în dosarul Laundromat, în sumă de 268 de milioane de lei, dar și executarea unei delegații venite de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în valoare de 120 de mii de lei.

Așadar, în prezent, ARBI are în procedură 169 de delegații în privința a 284 de subiecți.

Pe lângă componenta de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni, CNA și-a desfășurat activitatea și pe alte dimensiuni cum sunt cea de prevenire a corupției, analitică, de expertiză și educație anticorupție.

„Direcţia analitică a finalizat 11 analize operaționale și a pornit 11 analize operaționale noi. La moment, Direcția are în procedură 125 de analize operaționale și strategice. Direcţia legislaţie și expertiză anticorupție a recepționat 26 de proiecte de acte normative pentru expertizare, 12 rapoarte de expertiză și 15 avize au fost remise autorilor, iar 32 sunt în procedură”.

Totodată, în cancelaria Centrului au fost înregistrate 1103 materiale, iar 48 de apeluri au fost recepționate la Linia naţională anticorupţie.

„Direcţia educaţie anticorupţie a desfășurat 16 activităţi de informare și sensibilizare cu privire la riscurile și consecințele implicării în acte de corupție în mai multe entități publice, la care au participat peste 600 de audienți. Alte 12 sesiuni sunt planificate pentru săptămâna în curs”, se mai arată în nota informativă a CNA.

Responsabilii mai spun că, la moment, două persoane se dețin în Izolatorul de urmărire penală al CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ARBI #CNA #laundromat #sechestre

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.