Liderii separatiști nu dispar de la canalele propagandei ruse. După ce aşa-numitul ministru de Externe Vitalii Ignatiev fost invitat de mai multe ori să discute cu presa subordonată Kremlinului, rândul i-a venit şi liderului separatist Vadim Krasnoselki, care este de părerea că UE vrea să confrunte Moldova şi Transnistria.

Krasnoselski a vorbit în studioul canalului rus TVC că armele care ni se vor livra urmează să consolideze forțele armate ale Moldovei şi să le împingă în război, potrivit Point. Oficialul de la Tiraspol consideră că actualmente are loc militarizarea ţării.

„Moldova a început să primească modele occidentale de arme, pentru a-și consolida Forțele Armate. Trebuie să răspundem la întrebarea: De ce? Am impresia că este benefic ca cineva să împingă Moldova într-un război cu Transnistria”, a d Keclarat Krasnoselski.

În același timp, acesta a vorbit și despre relația Republicii Moldova cu România. În context, Krasnoselski a reiterat și retorica opoziției de la Chișinău, declarând că mai multe persoane de la conducerea țării dețin dubla cetățenie.

Anterior, liderul separatist susținea în cadrul unui interviu că cele două maluri are Nistrului trebuie „să se gândească la dezarmare”. Declarațiile erau făcute în contextul afirmațiilor șefei diplomației britanice, Liz Truss, care spunea că ar vrea „să vădă Moldova echipată la standardele NATO”. Drept urmare, Krasnoselski menționa că asemenea evoluții „nu inspiră optimism”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, așa-numitul ministru de Externe transnistrean, Vitalii Ignatiev, s-a pronunțat de mai multe ori la televiziune ruse de stat despre acordarea independenței Transnistriei. Potrivit lui, autoritățile constituționale ar bloca regiunea, iar Republica Moldova „imită integrarea europeană” și vrea unire cu România.

La rândul său, șeful Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu a spus de mai multe ori că mesajele venite de la Tiraspol, de fapt, aparțin Moscovei. El a menționa că retorica referitoare la „independența regiunii și apropierea de Rusia” nu este nouă și există de 30 de ani. Precizăm că anterior conducerea țării puncta că soluționarea conflictului transnistrean se va realiza doar pe cale pașnică.

#armament Moldova #conflict transnistrean #Moldova #NATO #războiul din Ucraina #Transnistria #Vadim Krasnoselski

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.